Anul IX (2011), nr. 218 (16-30 Noiembrie)

>>>>nr. anterior aici>>>>

Dragii mei enoriaşi!

Culmea ipocriziei. Zilele trecute a fost prezentat un reportaj la televizor, care mi-a lăsat un gust amar! În mai multe oraşe ale Olteniei, ţiganii protestau vehement, fiindcă li se tăiaseră de către primării ajutoarele pentru încălzire. Aveau palate precum în cărţile de poveşti, cu turnuri şi turnuleţe ca la pagodele indiene, aveau scări de marmură interioare, ca-n filmele cu imagini din înalta societate, aveau covoare persane pe jos şi pe pereţi, tot felul de obiecte casnice de mare valoare, aveau prin curte automobile de sute de mii de euro, dar nu mai aveau cele câteva zeci de mii lei vechi pentru lemne. Revolta lor era maximă, când arătau caloriferele reci, când arătau că trebuiau să stea familiile îngrămădite în două sau trei camere şi să facă focul cu lemne în teracote!! La gâtul protestatarilor atârnau lanţuri grele de aur de multe carate, urechile erau încărcate cu cercei mari şi grei, degetele abia se mişcau, fiind blindate de ghiuluri şi inele….

Spectacolul era de un grotesc fără precedent. El era o continuare a altor asemenea mascarade, când aceiaşi ,,eroi” îşi parcau maşinile de lux în apropierea primăriilor şi se duceau la cozi, ca să primească ajutoarele sociale, sau la cantinele sociale,  ca să primească o farfurie cu zeamă.

România se vădeşte a fi o ţară cu două tipuri de populaţie. O categorie de oameni, care formează acea ,,Românie tainică”, de care vorbeau marii intelectuali ai naţiei, o  populaţie de români de viţă veche, care au dus în spate istoria de două milenii şi mai bine a neamului, care au primit în piepturile lor săgeţile şi gloanţele în războaie, care au strămoşii, moşii ori părinţii amestecaţi cu glia pe câmpurile de luptă, în morminte fără cruce; o categorie de oameni, care are încă puterea de a spera într-un viitor mai bun pentru ţară, care suportă toate mojiciile şi toate nedreptăţile lumii acesteia, cu convingerea că apa trece dar pietrele rămân. O altă parte a ţării acesteia este formată dintr-o faună de profitori, de infractori, de nesimţiţi, de indivizi fără scrupule şi  fără Dumnezeu, de indivizi care sunt în stare să taie şi să spânzure pe oricine, care n-au istorie, n-au respect pentru cultura şi sufletul acestui neam românesc, care se răspândesc ca fiarele de pradă în lume şi ne ,,reprezintă” ca naţie. O categorie de profitori, care jefuieşte bogăţiile ţării şi tot ceea ce are neamul mai de preţ, fără frică de Dumnezeu şi de oameni, fără frică de judecata istoriei.

Ştiu că întotdeauna pădurea, oricât de mare şi de verde ar fi, tot are uscături, dar parcă la noi sunt prea multe! Teamă mi-e că uscăturile se tot înmulţesc, prind teren şi la un moment dat vor domina!  E o problemă care ar trebui să dea de gândit oamenilor cu putere de decizie şi responsabilitate în ţara aceasta, în Europa însăşi!

*

V. Taina Sf. Hirotonii reflectată în proverbele româneşti(I)[1].  Taina Sfintei Preoţii este destul de bine reprezentată în colecţia de proverbe a lui Iuliu Zanne, dar nu la nivelul Sfintei Cununii sau al Sfintei Spovedanii. Preotul a fost întotdeauna o persoană publică, cunoscută de comunitate prin natura misiunii sale. Preotul a botezat pe noul-născut, l-a învăţat cele dintâi taine ale scrisului şi cititului, l-a iniţiat în învăţăturile creştineşti, l-a împărtăşit la marile Sărbători. Pe tânăr l-a spovedit şi l-a împărtăşit, l-a îndrumat în problemele mai delicate ale vieţii, l-a cununat şi i-a fost alături la toate evenimentele ce i-au marcat viaţa. Pe adult şi pe bătrân l-a însoţit pe cărările vieţii la bine şi la rău, s-a bucurat şi s-a întristat alături de el, l-a pregătit pentru viaţa de apoi şi după Marea Trecere preotul a rămas să-i oficieze cele cuvenite pomenirii. Pentru toţi membrii comunităţii preotul a oficiat slujbele cuvenite în biserică în duminici şi sărbători şi ori de câte ori a fost cazul, preotul le-a predicat cu timp şi fără timp, ajutându-i să înţeleagă rostul vieţii pe pământ. Preotul a sfinţit viaţa credincioşilor şi obiectele, a binecuvântat vieţuitoarele, pământul şi holdele. Preotul   a fost modelul de viaţă morală al enoriaşilor din parohie. Multe au fost permise oamenilor de rând în mentalul popular, dar preotul întotdeauna a avut un statut special. El a fost judecat de comunitate cu alte unităţi de măsură faţă de restul oamenilor. Orice abatere, cât de mică, a preotului de la normele de conduită socială şi morală a fost judecată cu mult mai mare asprime de comunitate în general şi de fiecare în special. El a trebuit să fie etalonul, modelul, îndreptarul. Preotul a fost cel mai învăţat din cadrul comunităţii. El a fost cel ce a citit cărţile, a scris jalbele şi scrisorile, a eliberat actele de stare civilă, a citit actele de proprietate, hrisoavele, decretele, poruncile şi legile. Tot el le-a comentat şi le-a explicat pe acestea, ca unul care avea cunoştinţele necesare. Era imposibil ca preotul să nu fie prezent în folclorul românesc în general şi în universul paremiotic în special.

Aşadar, asemenea arheologului, vom încerca să reconstituim, din câteva cioburi risipite, vasul, cât mai aproape de forma originală. Nu ne propunem, aşa cum am mai spus, să facem un studiu dogmatic sau pastoral despre Preoţie, ci doar să vedem în ce măsură Taina Sf. Preoţii şi misiunea preoţească a fost receptată în popor.

I. Întemeietorul este Însuşi Dumnezeu, preotul fiind ,,unsul lui Dumnezeu”(VIII, 85), ,,după rânduiala lui Melchisedec”(VIII, 457). Preoţia este misiune sfântă: ,,Preot şi arhiereu după rânduiala lui Melchisedec să fii, fără nici o spurcăciune, fără nici o răutate şi fără nici un interes”(VIII, 457).

II. Săvârşitorul  este arhiereul, episcopul: ,,Ştie vlădica pe cine popeşte”(VII, 217);

III. Primitorul  este creştinul care îndeplineşte mai multe condiţii obligatorii, el fiind ,,Unsul lui Dumnezeu sfânt lucru se-nţelege; cine pune mâna pe unsul lui Dumnezeu, vinovat de moarte este. Fereşte-te de-o asemenea vină”(VIII, 85). El trebuie să împlinească o serie de condiţii precum:

– Vocaţie pentru preoţie, ,,A călca a popă”(VII, 109), ,,A călca popeşte”(VII, 116), ,,Parc-am fost popă”(X, 377), ,,Parcă-i popă”(VII, 115), ,,Carte nu ştie, dar calcă popeşte”(VII, 116), fiind proverbele care definesc cel mai bine această potenţă nativă a unui candidat. Se găsesc întotdeauna ,,cititori” ai acestor semne, predispoziţii, încă de timpuriu, care-i prevestesc copilului că  ,,Ai să te faci popă”(VII, 116).

– Studii teologice. Alături de vocaţia înăscută, candidatul la preoţie trebuie să aibă şi pregătirea teologică propriu-zisă: ,,Ştie carte ca popa”(VII, 108). În mod obligatoriu, preotul trebuia să ştie să citească: ,,Unde popa nu citeşte” (X, 377). Copiilor cu înclinaţii vădite spre studiu li se spunea de către părinţi şi cunoscuţi: ,,N-o să te faci popă”(VII, 115). Din cauza studiilor, preotul era socotit  ,,cu patru ochi”(VII, 101). De obicei, aspirantul la preoţie se pregătea în prima fază prin practică pe lângă preotul bătrân din satul său. El era apoi susţinut de parohie în şcolile teologice, cu condiţia ca după absolvire să se întoarcă în sat şi să slujească cele ale preoţiei. Era o cutumă încetăţenită în mediul rural mai ales, ca fiul unei localităţi să slujească acea localitate, ci nu alta: ,, Nu te face popă în biserică străină”(VII, 93). Erau excluşi de la preoţie cei cu comportament religios-moral necorespunzător, infractorii şi toţi cei ce nu aveau ,,chemare” pentru această misiune. Verdictul era categoric:  ,,Văzut-ai un drac popă?” (VI, 566)

IV. Forma în care se săvârşeşte  această  Sfântă Taină nu este suficient de clar exprimată în proverbe. Întâlnim câteva proverbe cu această temă: ,,A preoţi pe cineva”(VII, 123); ,,A pune potcapul pe cap”(III, 317), în opoziţie cu  ,,A pune potcapul în par”(III, 317),  care echivalează cu caterisirea. Din istoria literaturii române a rămas celebră figura făcută de Ion Creangă, când a fost caterisit. S-a dus lângă un par, s-a lipit cu spatele de el şi a potrivit ca vârful parului să îi preia potcapul de pe cap. Când i-a reuşit operaţia, Creangă s-a adresat potcapului cu cuvintele: ,,Nici nu te-am pus, nici nu te-am luat!”. I-l pusese pe cap episcopul când îl hirotonise diacon. În Ţara Românească se dăduseră nişte înlesniri fiscale pentru preot, în sensul că preoţii erau scutiţi de anumite biruri. Din cauza aceasta, tot mai mulţi români căutau să obţină dovadă de la un ierarh legiuit că sunt hirotoniţi, chiar dacă n-aveau nici în clin, nici în mânecă cu preoţia.  Acela era cel de la Vidin. Găsim între proverbele din colecţia lui Zanne şi unul care face referinţă la vremea când mulţi olteni treceau Dunărea la Vidin, îi duceau mitropolitului de acolo un peşcheş şi erau hirotoniţi. Se spune că trecuseră mai mulţi cu o sanie peste Dunărea îngheţată. Mitropolitul a hirotonit câţi a hirotonit şi apoi, văzând că nu mai vine nici unul, a întrebat: ,,-Mai sunteţi?” Noii preoţi au răspuns: ,, – Mai este cel de la cai!” ,, – Să vină şi el!” a zis mitropolitul şi astfel l-a hirotonit preot şi pe acela. Faptul că hirotonia se oficia cu vădită uşurinţă, fără pregătirea necesară, ci doar pentru obţinerea unei hârtii, a rămas expresia, când s-a făcut referire la un preot slab pregătit din punct de vedere teologic, că e ,,preot de la Dii!” ,  ,,Se face popă la Dii”(VI, 77), adică preot hirotonit la Vidin.

*

Contribuţii de cult.    Încheiem la 30 Noiembrie anul financiar. Îi mulţumim lui Dumnezeu şi tuturor credincioşilor din parohie şi din afara ei pentru ajutorul ce ni l-au dat. A fost un an  bun sub aspect economic şi misionar, în ciuda crizei prin care trecem. La 31 Decembrie vom vorbi mai mult despre aceasta. În acest număr ne vom limita la contribuţia de cult şi ajutoarele primite din afara parohiei. În ceea ce priveşte contribuţia de cult, precizăm mai ales pentru cei care vor citi ,,Scrisoarea pastorală” pe internet sau în alte publicaţii, că în parohia noastră contribuţia de cult este la aprecierea credincioşilor, după principiul: fiecare dacă vrea şi cât vrea. De asemenea, în parohia noastră toate serviciile religioase sunt gratuite, indiferent dacă solicitantul a achitat sau nu ceva pentru  contribuţia de cult. Deşi nu este vorba de o constrângere privind contribuţia de cult şi pentru anul 2011 am avut un procentaj extraordinar. Astfel, în Malovăţ au achitat 95,79 %. În Bârda au achitat 91,87%. La nivel de parohie au achitat 94,52%. Contribuţia de cult a variat între un leu şi 401 lei(Domnul Prof. Borugă Ion). Dacă avem în vedere ajutorul dat de Domnul Primar George Bazavan pentru tipărirea vol. II din cartea Vieţile Sfinţilor, pe care urmează să v-o donăm Dumneavoastră, enoriaşii din parohie şi tuturor celor din afara parohiei, care  ne-au ajutat cu cel puţin 50 lei în perioada 1 Dec. 2010 şi 30 Nov. 2011, dânsul se situează şi anul acesta pe primul loc, cu o donaţie de 35.206 lei, urmând ca în primele zile ale lunii decembrie să mai doneze încă 3.500 lei.  La contribuţiile de cult s-au adăugat ajutoarele primite de la fii ai parohiei din afara parohiei, fruntaş în acest sens fiind Domnul Avocat Ion Luca din Tr. Severin cu 2.000 lei, cât şi credincioşi străini de parohie, pe locul I la această categorie situându-se Doamna Mariana Silvestri-Brăescu din Bucureşti, cu 1.500 lei. La contribuţia de cult, ,,clasamentul” fruntaşilor este acesta:

A. În Malovăţ:  I. Domnul primar George Bazavan:  35.206  lei(Contribuţia de cult, la care se adaugă prima rată pentru cartea Vieţile Sfinţilor, vol. II); II. Prof. Borugă Ion[2]: 401 lei;  III. Glavan Dumitra: 221 lei; IV. Ionaşcu Maria: 217 lei; V.  Bobiţ Gheorghe: 160 lei; VI. Mănescu Constantin: 151 lei; VII. Haidamac Minodora: 150 lei;  VIII. Pera Nicolae: 132 lei; IX. Surugiu Eugenia: 130 lei;  X. Popescu Mihai şi Munteanu Nicu: câte 126 lei; XI.  Dragotă Nicoliţa: 125 lei; XII. Popescu Angelu: 122 lei; XIII. Tărăbâc Lucian(II): 121 lei; XIV. Ungureanu Gheorghe, Tărăbâc Grigore, Popescu Marga şi Dima Vasile:  câte 120 lei; XV. Manolea Nicolae şi  Crăciunescu Tică: câte 116 lei;  XVI. Manolea Emanoil: 115 lei; XVII.  Guţescu Jenică şi Coman Vasile:  câte 112 lei; XVIII. Căprioru Gheorghe, Coman Constantin, Crumpei Gheorghe, Bazavan Ilca şi  Tănase-Osiac Dumitru : câte 111 lei; XIX. Luca Constantin, Rachinoiu Grigore, Michescu Ion şi Munteanu Iorgu: câte 110 lei; XX. Pereanu Viorel: 108 lei;  XXI. Tărăbâc Lucian(I), Crăciunescu Margareta, Cojocaru Titu, Baltac Guţa şi Teşilă Elisabeta:  câte 106 lei; XXII. Bobiţ Gh. Ion, Mănescu Elena, Meilă Nicolae(I) şi Manolea Natalia: câte 105 lei; XXIII. Căprioru Maria: 103 lei; XXIV. Vasilescu Petre, Căpeţ Angela şi  Ianăş Alexandra: câte 102 lei;  XXV. Ciobanu Doru: 101 lei; XXVI. Cosma Cristina, Ungureanu Constantin, Popescu Ştefan, Iordache Mihai, Paicu Daniel, Baltac Alexandru, Luca Dumitru, Munteanu Puiu, Vladioniu Mariana şi Belega Gheorghe: câte 100 lei; XXVII. Surugiu Gheorghe şi Paicu Nicolae: câte 91 lei; XXVIII. Craşoveanu Valeriu: 81 lei; XXIX. Oproiu Petre şi Coman Gheorghiţă:  câte 80 lei; XXX. Minune Ion: 79 lei; XXXI. Giurescu Lucreţia: 77  lei; XXXII.  Mănescu Dumitru şi  Bazavan Gheorghe(Ieleşnic): câte 76 lei; XXXIII.  Băleanu Ioana şi Nistor Maria: câte 73 lei; XXXIV. Curea Gheorghe, Borcilă Elena(II), Ghilerdea Sevastian, Pera Aurica, Ştefu Constantin, Voican Petre, Borugă Mihai şi Glavan Dumitru: câte 70 lei; XXXV.  Glavan Pompiliu: 67 lei;  XXXVI. Micu Valeriu, Ionaşcu Ştefan, Michescu Nicolae, Almichi Ion, Ciută  Romulus şi Săftoiu Liviu(II): câte 66 lei;  XXXVII. Bazavan Dumitru şi  Crăciunescu Paraschiva: câte 65 lei; XXXVIII. Manolea Grigore, Surugiu N. Ion şi Ungureanu Florin:  câte 62 lei; XXXIX. Jianu Stela, Omir Sevastian, Glavan Ion, Mateescu Mihai, Michescu Constanţa, Pereanu Constantin, Guran Aurel(I), Badea Ion, Tătucu Marius şi Papa Vergina:  câte 61 lei; XL. Ciobanu Gheorghe, Popescu Maria, Pirici Constantin, Stroe Sever, Pau Claudiu, Meilă Iancu, Paicu Domnica, Bazavan Constantina, Badea Nicolae, Baltac Ion, Hurduc Floarea, Meilă Pantelie, Oprişan Elena, Bondoc Anton, Surugiu Mihai(I), Mănescu Vasile şi Ciurel Valentin: câte 60 lei;  XLI. Pau Daniel: 58 lei; XLII. Boncioc Dumitru şi Borcilă Gheorghe: câte 57 lei; XLIII. Surugiu I. Elena, Ungureanu Ştefan, Almichi Ilie, Mateescu Liviu, Pau Olimpia, Căprioru Viorel, Ciobanu Alexandra, Borugă Vasile, Lupşa Dumitru, Crumpei Alexandru, Baltac Constantin, Săftoiu Liviu(I), Cioabă Constantin, Borcilă Elena(I) şi Ciurel Florin: câte 56 lei; XLIV. Boncioc Elena(II), Paicu Mariuţa, Popescu Nete, Mănescu Valeria, Hurduc Elena, Cotea Nicu şi Paicu Angelu: câte 55 lei; XLV. Meilă Emil: 54 lei; XLVI. Bondoc Maria, Bucică Bebe şi Pătrulescu Petre: câte 53 lei; XLVII. Ionaşcu Neluş, Bondoc Eugenia şi Orodan Aneta: câte 52 lei; XLVIII. Ungureanu Angelu, Sava Ioana, Oproiu Vasile, Mănescu Tudor, Tănase Dumitru, Badea Marius şi  Pană Viorel:  câte 51 lei;  XLIX. Vişan Constantin, Bobiţ Claudiu, Bazavan Claudiu, Berneanu Alexandra, Băleanu Petre, Voican Ion, Mănescu Iulius, Popescu Gh. Gheorghe, Oproiu Dumitru, Colibăşanu Gheorghe, Ştefu Ion, Tărăbâc Ion, Vişan Ana(I), Giura Dragoş, Căprioru Petre, Statache Cornel, Vişan Sevastian, Iorgovan Viorel, Odoleanu Valeriu, Nistor Elena, Nistor Vasile, Iosu Doru, Hadarig Mircea, Hurduc Maria, Carabaş  Gheorghe, Ilinca Alexandru, Munteanu Iancu-Sorin şi Borcilă Vasile:  câte 50 lei;

B. Bârda:   I. Pană Atena: 210 lei; II. Popescu Ion: 180 lei; III. Bobocea Savu: 162 lei; IV. Mema Pavel: 152 lei; V. Curea Gigi: 151 lei; VI. Rolea Pantelie: 125 lei; VII. Motreanu Ilie: 111 lei; VIII. Anghel Domnica şi  Luca Nică:  câte 110 lei; IX. Gârbovan Ion: 108 lei; X. Cimpoieru Elena şi Sfetcu N. Aurel: câte 107 lei; XI. Rolea Ion şi  Sfetcu Bebe: câte 106 lei; XII. Curea Cristi şi  Malescu Gheorghe: câte 105 lei; XIII. Horodnic Tudor: 102 lei; XIV. Dragomir Virginia, Botoşan Dumitru, Fugaşin Aurel, Mihăescu Nicolae şi  Sfetcu George: câte 100 lei; XV. Ivaşcu Vasile: 81 lei; XVI. Mema Domnica: 76 lei; XVII. Dragomir Gheorghe: 71 lei; XVIII. Stănciulescu Ion: 70 lei;  XIX. Dragomir Nicolae, Luca Ion şi Turlacu Emil: câte 66 lei; XX. Luca Dumitru, Rolea Marina şi  Coman Elena: câte 62 lei; XXI. Luca Elena, Stoichină Dumitru şi Mucioniu Ion:  câte 61 lei; XXII. Boroancă Petrişor, Ivaşcu Ion şi  Duţoniu Gheorghe: câte 60 lei; XXIII. Stoica Virgil, Duţoniu Valentin, Sfetcu Sorin şi  Mema Gigi:  câte 56 lei; XXIV. Curea Viorel, Curea Paraschiva, Curea Ioana, Butoi Ion, Luca Ana, Rolea Constantin(I) şi Şonea Floarea: câte 55 lei; XXV. Boroancă Ilie şi Stănciulescu Victor:  câte 54 lei; XXVI. Luca Gheorghe, Cola Emilia şi Mucioniu Mitrică: câte 53 lei; XXVII. Luca Domnica, Luca-Băleanu Dumitru şi  Mema Ştefan: câte 52 lei; XXVIII. Gârjoabă Pompilia, Mucioniu Ion, Luca Constantin, Drăghia Tudor şi Trocan Dumitru: câte 51 lei; XXIX. Anghel Nicolae, Mogonea Ion, Cimpoieru Tănase, Luca Gheorghiţa, Curea Ion, Curea Petre, Luca Aristiţa, Gheran Pantelie, Sfetcu Doru, Sfetcu A. Aurel, Rolea Drina, Rolea Dumitru, Gheran Stanciu,  Rolea Maria,  Mema Ion, Avram Dumitru,  Stănciulescu Ştefan, Zaharescu Gheorghe şi Mucioniu Gheorghe: câte 50 lei.

C. Fii ai parohiei din afara parohiei:  I. Domnul Avoc. Luca Ion(Tr. Severin): 2.000 lei;  II. Doamna Fleck Maria(Kӧln-Germania): 844 lei; III. Doamna Omir Lucreţia(Bucureşti): 700 lei;  IV. Doamna Popescu Aneta(Bucureşti): 500 lei; V. Domnul Căprioru Marius-Emanoil(Italia): 420 lei;  VI. Domnul Boncioc  Mircea-Gheorghe (Italia): 400 lei; VII. Domnul Prof. Univ. Dr. Ing. Ion Popescu(Bucureşti), Domnul Căprioru Florin-Alexandru(Italia), Domnul Rolea Ion(Tr. Severin) şi Doamna Trocan Maria(Lugoj-TM): 300 lei; VIII. Cioabă Dumitru(Italia): 220 lei; IX. Domnul Surugiu Nicu(Italia): 205 lei; X. Domnul Ing. Gheorghe Trocan(Bucureşti), Domnul Ile-Rolea Teodor(Arad-AR), Domnul Pâlşu Gheorghe(Tr. Severin) şi Doamna Burtea Elena(Tr. Severin): câte 200 lei; XI. Domnul Prof. Sfetcu Virgil(Bucureşti), Doamna Dr. Rusu Maria(Tr. Severin), Domnul Băleanu Virgil-Valentin(Italia), Domnul Avoc. Chirilă Vasile (Bucureşti), Doamna Pera Maria(Tr. Severin), Domnul Popescu Constantin-Iulian(Italia), şi Doamna Prof. Univ. Dr. Ionaşcu Georgeta (Bucureşti):  câte 150 lei; XII. Doamna Luca Atena(Tr. Severin): 120 lei; XIII. Domnul Mema Irinel (Tr. Severin), Doamna Prof. Iacov Raluca(Tr. Severin), Domnul Micşoniu Nicolae(Tr. Severin), Domnul Col. Vasile Ploştinaru(Caransebeş-CS), Domnul Pauleţu Iancu(Răscoleşti-MH), D-na Ing. Teşilă Doina(Tr. Severin), Domnul Ing. Sfetcu Emil(Craiova-DJ), Domnul Trocan Pantelie(Tr. Severin), Domnul Pană Liviu(Tr. Severin),  Doamna Popescu Ileana(Milano-Italia), Domnul Popescu Nicuşor(Milano-Italia), Domnul Zorilă Sandu(Tr. Severin), Doamna Secu Cornelia(Tr. Severin), Domnul Dragomir Ion(Tr. Severin), Domnul Pană Ştefan(Tr. Severin): câte 100 lei; XIII. Domnul Căprioru Viorel(Italia): 56 lei; XIV. Domnişoara Rolea Ileana(Tr. Severin): 55 lei; XV. Domnul Luca Vasile(Tr. Severin): 54 lei; XVI. Doamna Bazavan Simona(S.U.A.), Domnişoara Mănescu Stela, Domnul Duţoniu Ion(Tr. Severin), Domnul Rolea Aurel(Tr. Severin), Domnul Rolea Titu(Tr. Severin),  Doamna Carlaonţ Teodora(Tr. Severin), Doamna Ivaşcu Gigi(Tr. Severin), Doamna Iordache Sevastiţa(Tr. Severin), Doamna Voican Rili-Daniela(Franţa), Domnul Voican Ionuţ-Nicuşor(Franţa), Domnul Voican Doru – Gabriel(Franţa), Domnul Nistor Gheorghe(Tr. Severin), Domnul Cioloca Iosif(Timişoara-TM), Doamna Păunescu Aurelia(Tr. Severin), Domnul Ceontea Traian(Tr. Severin), Domnul Luca Mihai(Tr. Severin), Domnul Popa Teodor(Tr. Severin), Domnul Giura Nicolae(Bala-MH), Domnul Nistor Gheorghe(Tr. Severin),  Domnul Pera Vasile(Tr. Severin) şi  Doamna Gaiţă Rodica(Tr. Severin):  câte 50 lei.

D. Credincioşi străini de parohie:  I. Doamna Mariana Silvestri-Brăescu(Bucureşti): 1500 lei; II. Pr. Gheorghe Vasilescu(Torino-Italia): 1050 lei; III. Domnul Toncea Cătălin Ioan(Bucureşti): 1.000 lei; IV. Domnul Dr. Dan Waniek(Paris-Franţa): 764 lei; V. Doamna Mătuş Natalia (Timişoara-TM): 400 lei; VI. Doamna Dumitru Elisabeta(Sibiu-SB): 330 lei; VII. Doamna Crăciunescu Valeria (Câmpulung-Moldovenesc-SV) şi Domnişoara Nisioi Mihaela(Câmpulung-Moldovenesc-SV):  câte 320 lei; VIII. Prot. Dr. Ioan Dură(Bruxelles-Belgia): 292 lei; IX. Domnul Grădinaru Constantin(Harleen – Olanda): 290 lei; X. Doamna Anca Gheorghescu(Canada): 287 lei; XI. Doamna Dr. Monica Petruţiu(Orăştie-HD): 280 lei;  XII. Doamna Dr. Petruţa Freund(Aschaffenburg-Germania): 273 lei: XIII. Domnul Bogdan Soare(Bucureşti): 250 lei; XIV. Domnul Spătariu Miron – Filip (Reşiţa-CS) şi  Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina(Curtea de Argeş-AG): câte 220 lei; XV. Domnul Col. Marin Turculeanu(Lugoj-TM),  Doamna Bihoi Aurora (Timişoara-TM), Domnul Octavian Cudalbu(Baia Mare-MM) şi Doamna Ionescu Ana-Maria(Campina-PH): câte 200 lei; XVI. Doamna Ing. Melania-Alexandrina Caragioiu(Topronto-Canada): 183 lei; XVII. Domnul Ioan  Miclău(Cringila-Australia): 161 lei; XVIII. Doamna Leonte Daniela(Buzău): 135 lei; XIX. Doamna Munteanu Sanda(Bârlad-VS): 120 lei; XX. Domnul Butoi Doru(Drăgăşani-VL), Doamna Golea Nicoleta(Tr. Severin), Doamna Barbu Ioana(Buftea-IF), Domnul Cuţui Mihai(Tr. Severin), Domnul Prohap Robert(Timişoara-TM), Domnul Ciolan Tudor(Piatra Albă-MH), Domnul Ghilerdea Adelin(Laz-MH), Domnul Bancă Paul – Gabi(Tr. Severin), Domnul Pătrăşcuţă Liviu(Tr. Severin), Doamna Ploscaru Angela(Brebina-MH), Domnul Armaşu Dan(Tr. Severin), Doamna Pitica Laura(Cluj-Napoca-CJ): câte 100 lei; XXI. Domnul Sabo Florin(Amsterdam-Olanda): 96 lei; XXII. Doamna Damian Gina(Bacău-BC): 90 lei; XXIII. Doamna Dr. Mihaela Funk(Germania): 84 lei; XXIV. Aurelia Trif(Bucureşti): 81 lei; XXV. Doamna Beatrice Jinescu(Bucureşti) şi Doamna Popa Marilena(Bucureşti): 80 lei; XXVI. Doamna Prof. Univ. Dr. Ana Sofroni (Chişinău-Moldova): 71 lei; XXVII. Mihai Eugen(Săseni-BZ): 70 lei; XXVIII. Doamna Crăciun Adriana-Doiniţa(Mangalia-CT): 60 lei; XXIX. Domnul Horaţiu Sasu (Sibiu): 58 lei; XXX. Pr. Ursachi Ilie(Roma-Italia): 52 lei; XXXI. Doamna Manolache Steluţa(Bucureşti), Domnul Vermeşan Mirel(Timişoara-TM), Doamna Voin Steluţa(Şopotul Vechi-CS), Domnul Muntean Camil(Întorsura Buzăului-CV), Domnul Vlad Constantin-Torinel(Madrid-Spania), Domnul Dobrescu Doru(Tr. Severin), Domnul Bârţă Irenu(Tr. Severin), Bărbulescu Cristian-Valentin(Tr. Severin), Domnul Viziru Sorin(Tr. Severin), Domnul Pădureanu Toni(Tr. Severin), Domnul Creţescu Dumitru(Tr. Severin) şi Doamna Prof. Mocioiu Florica(Tr. Severin): câte 50 lei.

Tuturor celor menţionaţi mai sus, cât şi celor ce ne-au ajutat cu mai puţin de 50 lei, dar nu-i putem menţiona aici din lipsă de spaţiu, le mulţumim cordial şi rugăm pe Dumnezeu să le răsplătească dărnicia, aşa cum ştie El să răsplătească mai bine. Datorită acestor contribuţii şi ajutoare am reuşit să ne desfăşurăm activitatea pastorală, misionară şi culturală. Sănătate, pace şi bucurii să fie în viaţa şi în casele lor!

*

În  perioada 15-30 Nov. am mai primit câteva ajutoare astfel: Domnul Primar George Bazavan din Malovăţ a donat 3.500 lei pentru Vieţile Sfinţilor, vol. II. Doamna Fleck Maria din Kӧln(Germania), fiică a satului Bârda, a donat 427 lei; Doamna Crăciunescu Valeria şi Domnişoara Nisioi Mihaela, amândouă din Câmpulung-Moldovenesc(SV), au mai donat câte 100 lei; Doamna Dumitru Elisabeta din Sibiu(SB) a mai donat 80 lei;   Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeş(AG) a donat 50 lei. Domnul Luca Dumitru din Malovăţ a achitat 100 lei pentru contribuţia de cult pe 2011.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

Plăţi. În această perioadă, am efectuat următoarele plăţi mai mari astfel:  7.000 lei tipografiei pentru Vieţile Sfinţilor, vol. II şi 160 lei pentru ,,Scrisoare pastorală”, nr. 216-217; 6.500 lei protoieriei pentru lumânări şi 1.600 lei pentru calendare pe 2012; 2.300 lei pentru stâlpii, plasa de sârmă şi cimentul necesare gardului de la cimitirul din Malovăţ; 505 lei poştei pentru coletele cu cărţi din noiembrie şi 250 lei pentru timbre; 74 lei băncii pentru comisioane pe noiembrie; 62 lei librăriei pentru hârtie; 50 lei pentru curent electric; 632 lei Editurii ,,Sf. Mina” din Iaşi pentru manualele de Religie donate elevilor.

*

Publicaţii:  Parohia noastră a reuşit să publice vol. II din Vieţile Sfinţilor(560 pag). Regretăm profund că nu am putut să continuăm seria, aşa cum ne propusesem în prefaţa primului volum. Volumul acela reproducea primele trei volume din Proloage(Ianuarie, Februarie şi Martie). Una dintre instituţiile superioare ale Bisericii  a interzis parohiei noastre de a mai reproduce Proloagele, pe motiv că le publicase respectiva instituţie mai înainte şi … avea prioritate. Cum cei mari şi puternici au întotdeauna dreptate,  am fost nevoiţi să întrerupem publicarea acelei colecţii. Nu am avut posibilitatea să cumpărăm Proloagele publicate de acea instituţie, pentru a le dona credincioşilor noştri. Se părea că proiectul nostru se năruie!

Iată că a rânduit Dumnezeu, ca fiecare rău să fie spre bine! Am descoperit ediţia completă, oficială, din Vieţile Sfinţilor, şi din aceasta am reprodus  volumul al doilea din seria noastră, respectiv materialul pe luna aprilie. Dacă Proloagele erau nişte rezumate ale Vieţilor Sfinţilor, –şi aceasta o dovedeşte şi faptul că volumul publicat de parohia noastră anul trecut cuprindea materialul pe trei luni-, ediţia din colecţia pe care am abordat-o de data aceasta este mult mai dezvoltată şi aceasta va folosi mai mult credincioşilor noştri.

Ne-am permis ca să completăm textul oficial cu texte noi, reprezentând, după cum a fost cazul, Evanghelia, Apostolul, Troparul zilei şi, pentru fiecare zi, câte un grupaj din cugetările Sfinţilor Părinţi pe teme diferite, religios-morale. Acestea vin ca un sprijin suplimentar pentru cititorul nostru, în căutarea lui firească de a-şi consolida credinţa şi convingerile religioase şi morale.

Volumul II din Vieţile Sfinţilor cuprinde povestirea principalelor momente din viaţa sfinţilor înscrişi în calendarele creştine ortodoxe în luna aprilie. Nu putem vorbi de sfinţii dintr-o anumită perioadă a istoriei creştine, ci de o epocă foarte extinsă, dacă este să ne gândim că cei dintâi sfinţi căzuţi pentru Hristos şi credinţa creştină au fost chiar dintre Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor, iar ultimii menţionaţi în prezentul volum au trăit în secolul al XIX-lea. Nu putem vorbi nici de sfinţi dintr-o anumită parte a lumii. Unii dintre ei au trăit în Imperiul Roman şi au suportat persecuţiile greu de înţeles pentru omul zilelor noastre, alţii în Imperiul Bizantin şi au luptat pentru apărarea valorilor majore ale învăţăturii creştine, prin sinoadele ecumenice, prin scrierile lor, prin predica lor, dar mai ales prin însăşi jertfa vieţii lor. Alţii au trăit în Europa Occidentală, alţii în Rusia ţaristă sau în Principatele Române(Vom reveni asupra volumului).

Începem distribuirea volumului la biserică şi prin poştă. Condiţia pentru enoriaşii din parohie este aceea de a veni la biserică să-şi ridice cartea şi să semneze de primirea ei. Greu, dar se merită!

*

În această perioadă, preotul Dvs. a reuşit să mai pubice câteva studii şi articole astfel: O arhivă bisericească bănăţeană – izvor inedit privind Istoria Dreptului(1780-1886)(II), în ,,Altarul Banatului”, Timişoara, an. XXII(LXI)(2011), nr. 7-9(iul.-sept.), pp. 127-142; Săracă ţară bogată!  în ,,Epoca” ,Bucureşti, 2011, 28 nov., ediţie on-line(http://revista-epoca.com); Oferta de carte-16, în ,,Analize şi fapte”, Bucureşti, 2011, 22 nov., ediţie on-line(http://analize-si-fapte.com); Numărul pământenilor, în ,,Epoca”, Bucureşti, 2011 nov. 28, ediţie on-line(http://revista-epoca.com); Teroriştii şoselelor, în ,,Epoca”, Bucureşti, 2011 nov. 28, ediţie on-line(http://revista-epoca.com); Din sfaturile Părintelui Arsenie Boca, în ,,Ecoul”, Bucureşti, 2011, 28 nov., ediţie on-line (http://revista-ecoul.com);

*

Gazeta ,,Informaţia de Severin” (Tr. Severin, an. V, 2011, nr. 1161, 22 nov., şi ediţie on-line: http://www.informatiadeseverin.ro), dedică jumătate din pag. 12  parohiei noastre. Este pentru a doua oară când această publicaţie vorbeşte de parohia noastră. Regretăm că postul de radio ,,Lumina” al Episcopiei Severinului nu a găsit nici măcar un minut pentru parohia noastră, deşi are aprox. 10 ani. Mde!

*

Zâmbete. O stareţă de la o mânăstire de prin Bărăgan s-a dovedit a fi bună de rudă. A făcut singură,  neavând bărbat, doi gemeni. Acum aşteaptă să fie avansată!

*

Înmormântări. În ziua de 26 Noiembrie am oficiat slujba înmormântării pentru Luca Constantin(81 ani) din Malovăţ. Dumnezeu să-l ierte!

*

Program. În luna decembrie avem următorul program de slujbe: 3 Dec.(Malovăţ-Bârda); 4 Dec. (Bârda);  6 Dec. (Pomeniri dimineaţa la Bârda; slujbă la Malovăţ); 10 Dec. (Malovăţ-Bârda); 11 Dec. (Malovăţ);  17 Dec. (spovedit şi grijit la biserică şi în sat la Bârda); 18 Dec.(Bârda); 19 Dec. (spovedit şi grijit la biserică şi în sat la Malovăţ); 20, 21, 22 Dec.(colindul cu Crăciunul în Malovăţ); 23-24 Dec. (Colindul cu Crăciunul în Bârda); 25 Dec. (Malovăţ);  26 Dec. (Bârda); 27 Dec.(Malovăţ); 31 Dec. (colindul cu Botezul în Bârda). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, la şcoală, acasă sau la telefon: 0724. 99. 80. 86. Mai poate fi contactat pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

Sănătate, pace şi bucurii să vă dea Dumnezeu!

Pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA

---

[1] Citările se fac din colecția Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. I, București, Editura Socec, 1895, 782 pag.; vol. II, 1897, 940 pag.; vol. III, 1899, 764 pag.;  vol. IV, 1900, 780 pag.; vol. V, 1900, 742 pag.; vol. VI, 1901, 776 pag.; vol. VII, 1901, 956 pag.;  vol. VIII, 1900, 772 pag.; vol. IX, 1901, 740 pag.; vol. X, 1903, 426 pag.

[2] Din lipsă de spațiu, vă cerem îngăduința celor din parohie, să ne permiteți să nu mai folosim ,,Domnul”  și ,,Doamna”, când vă rostim numele în aceste pagini. Aceasta nu înseamnă însă că nu vă respectăm, ci, dimpotrivă, ne sunteți mai apropiați, suntem ca în familie.

____________________

Publicatia bilunara „SCRISOARE PASTORALA” este fondata de Pr. dr. Alexandru Stanciulescu-Barda si apare in editia „pe hartie” avand ca editor Parohia Malovat din jud.Mehedinti. Editia on-line este realizata prin colaborarea dintre Parohia Malovat, Mehedinti, si ARP – ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU, Bucuresti – Romania , in cadrul unui program ARP de promovare a presei romanesti alternative , care cuprinde numeroase periodice editate de romani de pe toate meridianele .

=====================================================================

„Scrisoare pastorală“ nr. 217

Dragii mei enoriaşi!

,,Maica Domnului” pe scenă. Vineri, 11 Noiembrie, la emisiunea O dată-n viaţă a Iulianei Tudor, printre alţi artişti şi figuranţi, a apărut şi Maia Morgenstern. După cum bine ştiţi, Doamna Maia Morgenstern este evreică de origine română, artistă la Teatrul Evreiesc din Bucureşti. Dânsa a devenit celebră prin rolul Maicii Domnului, pe care l-a jucat în filmul Patimile  lui Hristos al regizorului Mel Gibson.

Mulţi dintre Dumneavoastră vă amintiţi chipul ei din acest film, fiindcă îl  difuzăm de câţiva ani la biserică, înainte de Paşti. Ne-a impresionat pe toţi prin naturaleţea cu care şi-a jucat rolul, am plâns cu toţii de durerea ei şi pentru mulţi dintre noi artista s-a identificat în momentele acelea cu însăşi Maica Domnului. >>>>

Ofertă de carte

Cu deosebit respect va facem cunoscut ca parohia noastră a publicat sau a achiziţionat o serie de lucrări, pe care le are disponibile pentru vânzare. Ne-ar face plăcere ca să binevoiţi şi Dvs. să vă număraţi printre cei ce se înfruptă din hrana spirituală ce-o oferă aceste lucrări.

De peste 20 de ani publicăm,- cu greutăţi pe care numai Dumnezeu le ştie, – la nivelul unui sat uitat de lume -, sute de titluri de cărţi şi broşuri cu conţinut teologic, istoric, literar, pe care le răspândim în parohia noastră, în ţară şi în străinătate în sistemul ,,cartea prin poştă”, cu convingerea că prin aceasta facem un act de apostolat pentru Domnul Hristos şi în acelaşi timp slujim cultura şi neamul românesc. Nu avem nici o susţinere decât de la Dumnezeu şi de la cititorii noştri. Fiindcă am publicat lucrări pe înţelesul dumnealor  şi care au răspuns căutărilor  spirituale ale omului de astăzi, am putut rezista inflaţiei, concurenţei şi răutăţii  multora, care au căutat să ne pună piedici.

Vă rugăm şi pe Dvs., dacă simţiţi şi trăiţi creştineşte şi româneşte, să ne ajutaţi în această nobilă lucrare. Ajutorul Dvs. poate îmbrăca forme diverse. Vă cerem îngăduinţa să vă sugerăm câteva:

1.    -să ne comandaţi din lucrările disponibile pentru nevoile Dvs.;

2.    -să ne comandaţi lucrări, pe care să încercaţi să le răspândiţi Dvs. înşivă în cercul Dvs. de cunoscuţi şi prieteni;

3.    -să recomandaţi  rudelor, cunoscuţilor şi prietenilor dvs. lucrările noastre şi poate se vor găsi printre dânşii oameni interesaţi să le comande;

4.    – să ne trimiteţi cât mai multe adrese de e-mail, pentru a trimite noi ofertele pentru cărţile ce le avem disponibile acum şi în viitor;

5.     – alte forme de ajutor, pe care le consideraţi potrivite.

Precizam, de asemenea, ca publicam, de doua ori pe luna, ,,Scrisoare pastorala”, pe care o trimitem gratuit tuturor familiilor din parohie, cat si la câteva sute de persoane din afara parohiei, prin posta sau pe e/mail. Daca va interesează, comunicaţi-ne şi vă putem trimite şi Dvs. această publicaţie a noastră gratuit. Găsiţi acolo multe lucruri care v-ar putea interesa.

Precizăm că noutăţile din această ofertă sunt volumele  şi  Anton Pann, De la lume adunate şi iarăşi la lume date…, Al. Stănciulescu-Bârda, Nicolae Iorga. Concepţia istorică, Ghidul elevului creştin şi calendare/2012.

În cazul în care mesajul nostru nu vă interesează sau vă deranjează, vă rugăm să ne scuzaţi, eventual să ne daţi un semn ca să ştergem pentru totdeauna adresa Dvs. din evidenţele noastre.

Aşadar, avem disponibile următoarele lucrări:

1. Anton Pann, De la lume adunate şi iarăşi la lume date…, ediţia a II-a, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2011, 184 pag., format A5, hârtie offset, copertă policromă, plastifiată, 12 lei;  

Prima ediţie a acestei lucrări a apărut în 1976. Ea reuneşte 1678 cugetări, maxime şi proverbe selectate din opera lui Anton Pann, organizate pe teme şi probleme, cu prefaţă, tabel cronologic, note şi indice tematic realizate de Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. Anton Pann este primul cântăreţ bisericesc cunoscut, care s-a înscris la loc de cinste în rândul marilor oameni de cultură, plămăditorilor de limbă, culegătorilor de folclor, muzicienilor rafinaţi, într-un cuvânt, reprezentanţilor de seamă, cu care veacul al XIX-lea românesc a intrat maiestuos în istorie.

 2. Al. Stănciulescu-Bârda, Nicolae Iorga. Concepţia istorică(Prefaţă de Acad. Ştefan Pascu), ediţia a II-a, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2011, 370 pag., format A5, hârtie offset, copertă policromă, plastifiată, 26 lei;

Prima ediţie a cărţii a apărut în 1994. Actuala ediţie este revăzută şi îmbunătăţită, fiind dedicată împlinirii  a 140 de ani de la naşterea istoricului şi savantului român. Lucrarea are o poveste intersantă, fiind respinsă de mai multe ori de către cenzură înainte de 1989, pentru simplul motiv că autorul era preot, dar în ciuda faptului că preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice a Academiei Române îi semna referatul şi prefaţa, susţinând publicarea. Regretatul Acad. Ştefan Pascu scria despre această carte, printre altele: ,,Lucrarea lui Al. N. Stănciulescu-Bârda, nu e nici neavenită, nici inutilă şi nici de prisos. Dimpotrivă, este binevenită şi, de aceea, bine privită, întrecându-le pe cele di­nainte prin vastitatea sa, prin bogăţia informaţiei şi prin străda­niile, reuşite, de analiză şi interpretare în contextul istoriogra­fiei vremii. Pentru realizarea ei, autorul a întreprins o muncă labori­oasă, investigând mai întâi opera principală a lui Nicolae Iorga, confruntând-o cu concepţiile contemporanilor săi şi cu concepţia materialist-istorică, ducând mai departe ceea ce s-a scris până acum în problemă. Impresionanta bibliografie consultată, pe care se bazează impresionanta bogăţie de note, stă mărturie a hărniciei, seriozităţii şi cuprinderii teoretice a gândirii istorice a lui Nicolae Iorga. O lucrare muncită cu pasiune şi dăruire şi, de asemenea, cu hărnicie de albină, culegând, autorul, din zecile de mii de pagini ale lui Nicolae Iorga şi din alte mii ale altor istorici ceea ce se referea la subiect. Acest bogat material informativ a fost apoi organizat într-o structură corespunzătoare, potrivit proble­mei înfăţişate(…). Al. N. Stănciulescu-Bârda şi-a deschis cu grijă drumul printre numeroasele meandre, construind o carte bogată în informaţii, precum şi în judecăţi, proprii sau împrumutate, pentru a înfăţişa concepţia istorică a unui mare istoric. Este aşezat, astfel, prin această lucrare, Nicolae Iorga pe piedestalul ce i se cuvine şi ca teoretician al istoriei, întregindu-i, astfel, personalitatea ce a dominat cu prestigiu de necontestat două generaţii de istorici, români şi străini(…). În noua formă cred că lucrarea corespunde din punct de vedere ştiinţific şi de aceea propun şi susţin publi­carea sa”.

 3. Ghidul elevului creştin, ediţia a IV-a, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2011, format de buzunar, 24 pagini, hârtie offset, copertă policromă, plastifiată, 2 lei;

Lucrarea s-a ivit ca o necesitate şi a cunoscut mai multe ediţii din 1989 încoace, tocmai datorită solicitării pe care a avut-o în rândul elevilor în special şi a tineretului în general. În ea se regăsesc principalele rugăciuni, Decalogul, Cele 9 fericiri, virtuţile, păcatele, faptele milosteniei sufleteşti şi a celei trupeşti, Sfintele Taine şi alte învăţături, indispensabile formării unei conştiinţe creştine ortodoxe.

 4. Calendare/2012, mai multe variante: de buzunar(0,20 lei şi 0,40 lei), de birou(1 leu). În ele se găsesc nu numai zilele, săptămânile şi lunile anului viitor, ci şi sărbătorile şi posturile din timpul anului. Fiecare calendar conţine icoane diverse, policrome;

 5. Pr. Ioan Sfetcu, Predici, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2011, 312 pag., format A5, hârtie offset, numeroase fotografii, copertă policromă, plastifiată, 20 lei;

Părintele Ioan Sfetcu a fost păstorul enoriaşilor din Bârda mai bine de  40 de ani. A fost un preot vrednic şi conştiincios, care şi-a făcut cu drag şi râvnă misiunea. A construit biserică în sat, dar şi în sufletele credincioşilor săi. A fost întotdeauna un model pentru confraţii din judeţ, în ceea ce priveşte metodele pastorale folosite. A fost un predicator de elită, recunoscut nu numai de enoriaşii săi, cât şi de cei din alte parohii, de preoţii mehedinţeni şi de autorităţile bisericeşti. Volumul cuprinde un mănunchi de 60 de predici rostite în duminici şi sărbători, cât şi la diferite ocazii de către regretatul Părinte Ionică Sfetcu. Cartea este de folos atât pentru preoţi, punându-le la dispoziţie un bogat material omiletic, cât şi oricărui creştin dornic să progreseze în viaţa duhovnicească.

 6. Grigore Maerean, Chemări la Domnul. Calea vieţii şi calea morţii, vol. VIII, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2011, 172 pag., format A5, hârtie offset, copertă policromă, 12 lei.

Înainte de a-şi vedea şi volumul al VIII-lea tipărit, Părintele Grigore Maerean a plecat la Domnul. Nu a fost o plecare obişnuită, ci una de martir. A trecut dincolo prin poarta unei suferinţe greu de imaginat, pe care numai martirii au putut să o suporte. Cartea cuprinde încă un set de meditaţii, eseuri şi cuvântări ale părintelui pe teme diferite, adăpate din belşug din Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi experienţa proprie de-o viaţă. Este un ghid de viaţă duhovnicească şi o lectură de înaltă simţire creştinească. Sperăm că ne va ajuta Dumnezeu să-i dăm la lumină în curând şi volumele IX-X din această carte de suflet a sa, ca o mângâiere pentru amintirea lui şi ca o rugăciune către Dumnezeu pentru sufletul lui atât de zbuciumat!

 7. Vămile Văzduhului,  Malovăţ, Editura Parohiei Malovăţ, 2011,  64 pag., format de buzunar, hartie offset, copertă policromă, 2 lei;

Lucrarea  este un crâmpei din literatura bizantină ajunsă până la noi prin nenumărate ediţii, fie manuscrise, fie tipărite, care circulă de câteva secole în spaţiul românesc. În carte este urmărit sufletul în drumul lui de după moarte, trecând prin cele 24 de vămi ale văzduhului. Biserica nu a acceptat niciodată oficial această învăţătură privind  existenţa vămilor, dar având în vedere extraordinara putere de  educaţie religios – morală pe care o are lucrarea, a tolerat-o ca pe o carte bună de citit. În urma lecturii unei asemenea cărţi, mulţi împătimiţi sunt hotărâţi să se lepede atât de păcate mai mici, cât şi de patimi grele, aflând îngroziţi pe unde le ajunge sufletul şi la ce judecăţi este supus. Cartea este ca un duş rece pentru orice cititor, ajutându-l să se trezească la realitate. În acest sens, aş putea spune că am cunoscut medici – fumători împătimiţi – care s-au lăsat de fumat după ce au citit această carte şi de atunci au trecut peste 20 de ani şi nu s-au mai apropiat de tutun!

 8. Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Studii Teologice”(1929-2008), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc, 2010, 808 pag., tipar şi hârtie offset, copertă policromă, 50 lei.

Lucrarea este o adevărată cheie, cu care se deschide cu uşurinţă un tezaur de cultură teologică, respectiv colecţia revistei ,,Studii Teologice” pe o perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcţie de marile direcţii ale învăţământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică şi Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă şi literatură, Etnografie şi Folclor. În cadrul fiecărei secţiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putinţă, tematica abordată de programa de învăţământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un indice alfabetic de autori încheie cartea. Ea se adresează ierarhilor, preoţilor, elevilor seminarişti, studenţilor teologi, masteranzilor şi doctoranzilor, tuturor cercetătorilor şi oamenilor de cultură.  Normele de alcătuire a unor astfel de lucrări promovate   de Academia Română au constituit un ghid inestimabil pentru autori.

 9. Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Scrisoare pastorală, vol. IV, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2011, 476 pag., tipar şi hârtie offset, copertă policromă, planşe color, 30 lei;

Cartea cuprinde 40 numere din publicaţia Parohiei Malovăţ, ,,Scrisoare pastorală”, mai precis numerele 121 – 160.     Pe lângă ,,Scrisoare pastorală” şi-au făcut loc nenumărate cărţi publicate de către parohia noastră. Ne-am împărtăşit  şi ne-am semănat astfel din prea plinul sufletului pretutindeni şi tuturor. Toate acestea fără nici o plată materială. Cei care ar fi trebuit să vadă aceste osteneli nu au avut timp să le vadă. Noi ne ducem însă misiunea şi crucea mai departe, cât vom putea.

E fragilă, săracă, şi micuţă ,,Scrisoarea pastorală”. Ştim asta. Alte surate sunt îmbrăcate în haine frumoase, multicolore, au poze şi tot felul de lucruri atrăgătoare. ,,Scrisoarea pastorală” nu are nimic din toate acestea. Ea-şi propune să transmită mesajul, gândul, sufletul şi sinceritatea noastră şi credem că asta-i este zestrea cea mai de preţ. Am văzut în verile secetoase fetiţele devenite ,,paparude” cum umblă goale, acoperite sumar cu câteva mlădiţe de boj ori de alte verdeţuri. Ele cântă şi joacă sub stropii de apă aruncaţi de săteni şi cheamă, prin cântecul şi prin dansul lor, ploaia. Este o formă de rugăciune. Alţii sunt îmbrăcaţi în odăjdii bogate, frumoase şi scumpe, au cântări bine strunite, dar poate că înaintea lui Dumnezeu pătrunde mai repede rugăciunea ,,paparudelor”, tocmai că e mai sinceră şi mai curată. Nu este exclus ca ,,Scrisoarea pastorală” să fie doar ,,paparuda”, care, pe limba şi cu posibilităţile ei, cere mila lui Dumnezeu peste neamul acesta. Tocmai de aceea, încercăm să-i mai adăugăm o cămăşuţă de acum încolo!

 10. Dicţionarul bunei-cuviinţe creştine(antologie alcătuită de Pr. Dr. Gh. Paschia), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2010, format A5, 310 pag. tipar şi şi hârtie offset, copertă policromă, plastifiată, 15 lei.

Buna-cuviinţă a fost pentru părintele Gh. Paschia, alături de Sf. Evanghelie, principala temă, pe care şi-a construit predicile, discursurile, lucrările moralizatoare. A fost un adevărat apostol al bunei-cuviinţe, într-o lume atât de bulversată din punct de vedere moral. În vremea în care dreptatea scrâşnea după gratii, adevărul era crucificat la porţile cetăţii, eroii erau socotiţi criminali, iar nulităţile ajungeau academicieni, părintele Gheorghe Paschia alcătuia în liniştea odăiţei sale lucrări fundamentale, prin care vrea să înveţe lumea şi mai ales tineretul cât de frumoasă şi folositoare este buna-cuviinţă. Pentru el buna-cuviinţă era virtutea care sintetiza toate celelalte virtuţi, atât cele teologice, cât şi cele morale. În sprijinul crezului său aducea drept mărturie cugetarea veche românească şi universală, gândirea biblică şi patristică. Zeci şi zeci de corifei ai cugetului uman veneau să depună mărturie privind nobleţea bunei-cuviinţe pentru comportamentul uman. Cartea de faţă ne aduce astfel de martori şi susţinători în persoana Sfinţilor Părinţi şi scriitori bisericeşti.

Poate nu este o antologie exhaustivă a tuturor textelor patristice care privesc tema respectivă, dar este un început, este un şantier care se cere continuat. Părintele Paschia a pus temelia, iar lucrarea aşteaptă să fie continuată. Editarea pentru prima dată a acestui manuscris al părintelui, care vine să-l completeze pe primul amintit mai sus, este un argument că zidurile nu vor rămâne pustii, ci că vor continua să se înalţe. Bucuria ar fi dacă buna-cuviinţă cu tot ce implică ea în plan spiritual şi comportamental ar prinde temelii şi s-ar desăvârşi în comportamentul a cât mai mulţi semeni de-ai noştri. Astfel lumea ar deveni mai bună, mai dreaptă şi mai frumoasă, iar Domnul Hristos şi-ar face simţită prezenţa prin fiecare trăitor al bunei-cuviinţe.

 11. Pr. Dr. Gh. Paschia, Buna-cuviinţă creştină, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2010, format A5, hartie şi tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 124 pag., 7 lei.

Într-o lume în care violenţa şi dezmăţul au prins mult teren, în care buna-cuviinţă este socotită de mulţi o adevărată cenuşăreasă, cartea părintelui Paschia se impune prin sobrietatea şi seriozitatea cu care abordează problemele de comportament. Este o primă lucrare de acest gen din câte cunosc, prin faptul că abordează comportamentul de pe poziţia învăţăturii creştine. Lucrarea se vrea nu numai un auxiliar preţios pentru preoţi, învăţători şi profesori, care predau religia în şcoli, ci şi pentru credincioşii de diferite vârste şi profesii. Aceasta tocmai datorită universului în care ne introduce: în biserică, la nuntă, la botez, la înmormântare, la masă, la discuţiile cu semenii etc. Toate îndrumările date în lucrarea de faţă nu sunt sterile, învechite, depăşite. Nicidecum. Ele sunt verificate practic. Părintele Gheorghe Paschia, în îndelungata sa activitate pastorală a avut posibilitatea să cunoască cele mai diverse categorii de oameni. Adesea îmi povestea, în scrisori sau în timpul întrevederilor ce le-am avut cu dânsul, despre oameni şi întâmplări de seamă. Viaţa l-a dus în anturajul regelui, al patriarhilor, în apropierea miniştrilor şi înalţilor ierarhi, a avut legături cordiale cu profesori universitari, ofiţeri superiori, medici, ingineri ş.a. A învăţat de la fiecare şi şi-a îmbogăţit permanent propria educaţie şi propriul comportament. Lucrările dumnealui nu sunt rezultatul unor cercetări sterile de bibliotecă, lucrări de birou, ci sunt direct implicate în viaţa practică.

12. Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Studii şi documente privind Istoria României, vol. II(Banatul), Craiova, Editura Sitech,  2010, format A5, 460 pag., tipar şi hârtie offset, copertă policromă, plastifiată, 25 lei.

În urmă cu câţiva ani a apărut volumul I. Atât primul, cât şi al doilea volum din această serie valorifică aprox. 1100 documente inedite din perioada 1780-1886 privind istoria Banatului. Ele au fost găsite de autor în podul unei biserici şi provin din Viena, Buda, Pesta, Vârşeţ, Karloviţ, Timişoara, Sibiu, Arad etc. Dacă în primul volum erau urmărite aspectele istorice, în acest volum sunt urmărite în mod special aspectele juridice şi canonice. Este o tulburătoare frescă de viaţă şi de istorie a societăţii bănăţene. Vom întâlni aici evenimente şi fapte care intră sub incidenţa dreptului internaţional, dreptului constituţional, dreptului administrativ, dreptului penal şi dreptului civil, un mare spaţiu revenindu-i  dreptului canonic. Nu în ultimul rând menţionăm zecile de pagini dedicate medicinei legale. Toate acestea completează un tablou unitar al vieţii sociale în plenitudinea ei. Cartea nu este numai o carte de istorie propriu-zisă, ci şi o Istorie a Dreptului, a vieţii sociale.  Din câte cunoaştem, este un prim volum de acest gen în literatura de specialitate. Cartea este însoţită de prefaţa  Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae Dură, unul dintre juriştii şi canoniştii recunoscuţi în ţara noastră.

 13. Prof. Nicolae Tomoniu, Sfântul Nicodim de la Tismana, Editura ,,Cuget Românesc”, 2010, 224 pag., dintre care 40 pagini din hartie cretată cu imagini color, hărţi, tabele genealogice etc., 20 lei.

Marea istorie a lumii, a ţărilor, se alcătuieşte din micile istorii ale provinciilor, localităţilor, evenimentelor, personalităţilor, monumentelor, mentalităţilor etc. Domnul Prof. Nicolae Tomoniu a înţeles aceasta şi s-a străduit pe cât i-a fost cu putinţă să pună o cărămidă la construcţia  Istoriei celei mari a Țării. Pentru aceasta a zăbovit mulţi ani cu sârg şi dragoste la studierea oamenilor şi locurilor natale, la trecutul mai apropiat şi mai îndepărtat  al zonei Tismanei. Rezultatele cercetării sale le-a concretizat în mai multe cărţi, articole şi studii. Cartea de faţă este poate cea mai dragă autorului. Ea nu este numai o  scriere hagiografică propriu-zisă, ci şi o frescă de istorie a începuturilor statalităţii româneşti. Cartea nu este numai una de întărire sufletească pentru credincioşii creştini, ci şi un  ghid practic pentru toţi cei care simt chemarea să-şi iubească ţara şi neamul.

 14. Pr. Prof. Alexie Buzera, Şapte cântece pe versuri de Traian Dorz, Editura ,,Cuget Românesc”, 2010, 16 pag., format A5, tipar şi hârtie offset, copertă policromă, plastifiată, 5 lei.

Broşura cuprinde şapte dintre cele mai cunoscute poezii religioase ale poetului popular interbelic  Traian Dorz  puse pe note şi armonizate pentru două voci de către Prof. Univ. Dr. Alexie Buzera de la Universitatea din Craiova. Traian Dorz a fost un împătimit al credinţei şi versului; Părintele Alexie Buzera este un împătimit al muzicii. Din colaborarea celor doi au rezultat aceste bijuterii ale sufletului, spre slava lui Dumnezeu şi bucuria ascultătorilor.

 15. G. Călinescu, Aforisme si reflecţii, Editura ,,Cuget Romanesc”, 2009, 148 pag., format A5, hârtie şi tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 10,00 lei.

Cartea este la a doua ediţie, prima apărând cu mai bine de două decenii la Editura Albatros. Cartea are prefaţa regretatului Prof. Univ. Dr. I. C. Chiţimia şi a fost recenzata la apariţia primei ediţii de regretatul Şerban Cioculescu. Este o antologie de 1320 maxime şi aforisme culese din nenumăratele volume, articole şi studii ale marelui George Călinescu, ordonate pe teme şi probleme, cu un indice biobibliografic şi cu altul tematic. Lectura cărţii readuce în actualitate spiritul pătrunzător, neiertător şi ironic al lui G. Călinescu, dar şi experienţa de viaţă şi înţelepciunea unui mare cărturar.

 16. Coloana Infinitului, vol. II, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2009, 618 pag., format A4, hârtie offset, copertă policromă, 40 lei.

Cartea este o continuare a volumului I. Dacă în primul volum erau cuprinse maxime şi cugetări selectate din cultura română de la origini până la 1848, prezentul volum cuprinde 5566 cugetări şi maxime selectate din sute de cărţi şi periodice româneşti din perioada 1848-1918. Este perioada de aur a istoriei şi culturii române, în care au activat străluciţi corifei ai literaturii, gândirii, politicii şi vieţii româneşti, care au pus bazele României moderne şi au pregătit marele eveniment de la 1918. Este o perioadă de înflăcărată trăire spirituală în spaţiul românesc, o perioadă în care ideile Răsăritului se ciocnesc de cele ale Occidentului aflate în expansiune, o perioadă care şlefuieşte spiritualitatea românească, pregătind apariţia marilor filozofi din perioada interbelică, perioadă ce va fi reflectată în mod special în volumul III al Coloanei, volum aflat în pregătire. Cartea este alcătuită de către Pr. Al. Stănciulescu-Bârda.

 17. Balade din Transilvania, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2008, 300 pag., format A5, hârtie offset, copertă policromă, 12 lei.

Antologia conţine peste 200 balade culese în ultimele decenii de către folcloristul clujean Pavel Rătundeanu – Ferghete. Într-o vreme în care manelele şi muzica discotecilor ne sufocă, Pavel Rătundeanu-Ferghete ne invită să ne întoarcem la izvoarele creaţiei artistice a poporului român, să scoatem din adâncurile spiritualităţii româneşti  filonul de aur al cântecului epic, prin care strămoşii noştri au cântat faptele lor de vitejie, au fixat scene de viaţă de un realism impresionant, şi-au descris bucuriile, necazurile, durerile, aspiraţiile şi faptele  pe care le-au socotit demne de a rămâne în istoria neamului.

*

Acestea sunt, deocamdată, cele disponibile.

În  următoarele săptămâni urmează să apară:

1.    Colinde din Transilvania, vol. IV;

2.    Nunta din Transilvania;

3.    Sf. Irineu al Lyonului;

4.    Amintiri despre N. Iorga;

5.    Bibliografia Revistei ,,Ortodoxia”(1949-2009);

6.    Profeţii privind România

7.    Proverbe religioase româneşti;

8.    Religia şi proverbul românesc;

9.    Studii şi documente privind Istoria României, vol. III(Banatul);

10.   Scrisoare pastorală, vol. V;

11.   Chemări la Domnul, vol. IX

 Aşteptăm înscrieri şi la aceste viitoare apariţii.

Sănătate, pace şi bucurii sa vă dea Dumnezeu!

Pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA