„Scrisoare Pastorala ” nr.93

SCRISOARE PASTORALĂ

FOAIE PERIODICĂ, GRATUITĂ A PAROHIEI MALOVĂŢ – MEHEDINŢI

Anul V (2006), nr. 93 (1-15 Septembrie)

Dragii mei!

De câtva timp se tot vorbeşte în ziare, la televizor şi la radio despre necesitatea de a face publice dosarele de la securitate ale preoţilor, fiindcă, vezi Doamne, ar fi divulgat secretele mărturisite de către enoriaşii lor la Sfânta Spovedanie. Totul pleacă de la o lege ce s-a dat în acest sens de către scumpii noştri parlamentari. Au socotit domniile lor că toate celelalte probleme ale ţării le-au rezolvat, doar asta o o mai au şi… gata, pot apoi să doarmă liniştiţi. Toţi au început apoi să bălăcărească în presă ierarhiio, preoţii, Biserica şi Sfintele Taine, mai ales Sfânta Spovedanie.

Dacă aş vorbi unor oameni ca cei de la Gruia, care nu se spovedeau şi nu se împărtăşeau decât în ultimele momente ale vieţii, când nu mai aveau nici o speranţă de scăpare, mi-ar fi foarte greu, fiindcă oamenii aceia nu ştiau ce este Sfânta Spovedanie. Vă vorbesc însă Dvs., cei care vă spovediţi şi vă împărtăşiţi cu sutele în timpul unui an, la cele patru posturi mari şi ori de câte ori simţiti nevoia să vă descărcaţi sufletul. Şi asta o faceţi de cel puţin treizeci de ani, de când sunt în mijlocul Dumneavoastră preot. Cei care v-aţi spovedit personal ştiti din proprie experienţă, cei care nu v-aţi spovedit niciodată (dacă mai este vreunul!) puteţi întreba pe cei care s-au spovedit. De fiecare dată aţi spus ce-aţi vrut Dvs. V-aţi descărcat sufletul fiecare cum aţi ştiut. Fie că aţi furat, că aţi înjurat, că aţi desfrânat sau aţi făcut alt păcat, a fost destul să spuneţi păcatul. Nu cred că ar fi cineva de bună credinţă, care să poate afirma că l-am întrebat la Spovedanie când, de unde, cu cine a furat, cu cine a desfrânat sau alte amănunte de felul acesta, aşa cum ar face un poliţist, când trebuie să întocmească un proces verbal de constatare a unei infracţiuni. Ofiţerii de la securitate erau oameni deştepţi şi n-aveau timp să se ocupe lucruri de acestea. Ele erau importante din punct de vedere religios-moral, nu din punct de vedere politic. Nu întrebam pe nimeni dacă a înjurat oaia, capra sau preşedintele ţării sau partidul sau cine ştie ce activist. În această situaţie, ce ar fi putut să raporteze un preot din cele auzite la Sfânta Spovedanie? Dumneavoastră sunteţi oameni maturi şi înţelegeţi bine unde vrea să bată această campanie şi care-i este scopul. Nu se pune o clipă problema ca să se scoată în evidenţă preoţii care au murit în închisori, care au fost dislocaţi, bătuţi, schingiuiţi. Nu interesează, de exemplu, că părintele Pantelie Sfetcu de la Bobaiţa a stat fugit în munţi 20 de ani; că părintele Gheorghe Sfetcu din Malovăţ se culca seara cu preoteasa în ieslea vitelor şi-i acoperea tatăl său cu fân, ca să nu fie găsiţi noaptea, când veneau maşinile negre ale securităţii să aresteze când pe unul, când pe altul; nu interesează că părintele Ilie Izverceanu de la Cernavârf a fost condamnat 25 de ani muncă silnică, ori că mulţi alţi preoţi au putrezit în morminte fără cruce! Interesează, în schimb, că preotul X a divulgat că baba Ioana s-a certat cu noră-sa, ori că elevul Popescu a copiat la teză, ori a dat cu praştia. Astea sunt problemele arzătoare ale ţării! Dumneavoastră ştiţi bine, că preotul n-are voie, sub jurământ, să divulge ceea ce i s-a spus la Sfânta Spovedanie. Totuşi, dacă preoţilor li se dezgroapă dosarele, mă întreb câte tone de note informative se găsesc în ele de la enoriaşi despre preoţii lor. Acestea au fost smulse fie prin miliţienii comunelor respective, fie prin ofiţerii de securitate. Unii erau de bună credinţă şi le spuneau preoţilor că sunt sub lupa “organelor”, alţii scriau despre preoţi tot într-o veselie, ca despre cel mai de temut duşman de clasă. Măcar să fi scris adevărul! Dacă astăzi se umblă la aceste dosare, cum se vor mai privi acei oameni în ochi unii pe alţii?! De fapt, cei ce au dat legea au fost conştienţi, fără îndoială, că astfel împuşcă mai mulţi iepuri deodată şi anume: 1. Batjocoresc Sfânta Spovedanie şi îndepărtează pe oameni de ea, Sfânta Spovedanie fiind una dintre Sfintele Taine fundamentale ale Bisericii Ortodoxe; 2. Batjocoresc pe preoţi şi-i îndepărtează de credincioşii lor, fiindcă ştiut este că “bate-voi păstorul şi se vor risipi oile”; 3. Batjocoresc Biserica, instituţia românească ce se bucură azi de cea mai mare încredere din parte românilor şi astfel îi slăbesc puterea de a se apăra de atacurile sectare; 4. Dau apă la moară sectelor, care vor arăta cu degetul, se vor sulemeni şi vor amăgi pe mulţi.

Aşadar, se dă o lovitură puternică, pe sub centură, Bisericii. Vă veţi întreba, desigur, cine a vrut această penibilă situaţie. Răspunsul vine de la sine: duşmanii Bisericii, acei ce nu admit Biserica, Spovedania, Preoţia şimulte altele dintre comorile credinţei noastre străbune. Înainte de război, Biserica îşi avea reprezentanţi de drept în parlamentul ţării. Aceştia aveau un cuvânt greu de spus şi vegheau ca să nu se dea legi, care să lovească în Biserică. După Revoluţia din 1989, Biserica Ortodoxă a vrut să rămână fată mare şi să nu se amestece în politică. Sectarii s-au făcut luntre şi punte şi au pătruns la fiecare legislatură. Au propus şi au susţinut legi care le-au slujit interesele. Au fost acolo alţii destui, care au fost indiferenţi, ori nu şi-au dat seama de implicaţiile s-o creadă însă duşmanii ei. Vor avea încă o dată prilejul să se convingă că Biserica Ortodoxă este capabilă să reziste şi acestor atacuri mârşave şi va ieşi mai întărită din această campanie ce se duce făţiş împotriva ei. Aşa să-i ajute Dumnezeu!

*

Astăzi vom vorbi despre un singur cuvânt care, în vorbirea multora dintre Dvs., a devenit un adevărat tic verbal, adică îl folosiţi foarte des, mai mult saumai puţin motivat, ci doar din obişnuinţă. Mă refer la cuvântul “Zău!” Cuvântul este întâlnit des şi în cele mai diferite împrejurări. Puţini dintre cei care-l folosesc îi mai cunosc semnificaţia. A sosit vremea ca să-i scoatem vălul şi, cunoscându-i adevărata semnificaţie, să-l folosim după cuviinţă. Termenul este o prescurtare de la “Dumnezeu”, este o prescurtare de la un jurământ ferm: “Jur pe Dumnezeu!” sau “Martor mi-e Dumnezeu!” Puterea de concentrare este admirabilă! Omul, având conştiinţa existenţei şi atotştiinţei lui Dumnezeu, Îl cheamă să-I dea mărtiure pentru cele afirmate. Cuvântul lui depăşeşte limita unui simplu mijloc de comunicare: face legătura dintre material şi spiritual, dintre om şi divinitate. Jurând pe numele lui Dumnezeu sau luându-L pe Dumnezeu martor pentru cele spuse, nu-ţi permiţi să minţi, să înşeli, să te dedublezi între ceea ce gândeşti şi ceea ce spui. Dacă interlocutorul tău poate fi înşelat, Dumnezeu nu poate;l dacă semenul nu poate întotdeauna să-ţi verifice exactitatea spuselor, Dumnezeu, în atotştiinţa Sa, nu poate fi păcălit. Chemându-L pe Dumnezeu drept chezăşie pentru cele spuse, implicit îl chemi şi judecător. O faci voluntar, convins fiind că nimic nu trece neobservat din faptele, vorbele, gândurile noastre. O faci, fiind convins că binele, adevărul, dreptatea, frumuseţea morală vor fi răsplătite, în timp ce minciuna, păcatul, viciul, pervertirea spirituală vor fi pedepsite. A folosi această expresie în mod uşuratic, indiferent, este o impietate faţă de Dumnezeu, înseamnă a-I lua numele de deşert, ceea ce este aspru pedepsit încă din vechime (Ieş., XX, 7). “Pe unde iese vorba, iese şi sufletul!” spuneau bătrânii noştri şi nu greşeau. Greşim, în schimb, noi, cei care vulgarizăm cuvintele, pierdem sensurile originare, violăm limbajul, ne înstrăinăm de fiinţa şi gândirea românească autentică, adevărată. Zău!

*

Domnul primar George Bazavan a spus că a fost la Bucureşti şi a obţinut fondurile necesare pentru alimentarea cu apă a satelor Bârda şi Bobaiţa, conform proiectului. Lucrarea trebuie să demareze în toamna aceasta şi sa fie gata la 1 august 2007, altfel banii trebuie daţi înapoi. Să dea Dumnezeu să fie adevărat ce-a spus primarul, banii să vină cât mai repede şi noi să trăim, ca să ajungem să vedem robinetele curgând în cele două sate! Amin.

*

Vechile datorii ale comunei Malovăţ pentru lucrări ce s-ar fi executat cândva trebuie plătite. Fiindcă nu există bani propriu-zişi, s-a făcut evaluarea, în vederea scoaterii la licitaţie publică, a clădirii vechi a primăriei, în care azi funcţionează dispensarul şi farmacia, evaluarea a 17 hectare de pădure comunală şi chiar noua clădire a primăriei este pusă sub semnul întrebării dacă mai rămâne sau nu proprietate a comunei. Concluziile (şi consecinţele) vor fi trase de fiecare locuitor al comunei!

*

S-a introdus de un an în apă în Malovăţ. S-a umplut satul de pompe de-o parte şi de alta a drumului. Câteva luni au funcţionat toate. Se părea că e raiul pe pământ. Apoi toate au fost închise, anulate şi au rămas ca nişte lucruri fără nici un rost, deşi costaseră ceva bani. Rămăsese doar o pompă să funcţioneze lângă primărie. Treceau călători, opreau şi beau o gură de apă, ori îşi umpleau o sticlă sau un bidon să aibă la drum. Era un semn de omenie şi de ospitalitate al comunei faţă de drumeţi. De câteva săptămâni a fost oprită şi acea pompă, fiindcă… se face risipisă de apă şi de … fonduri. “Fericită” a fost, “fericită” este comuna noastră! Să fii dumneata sănătos, Domnule Primar, dar dacă socoteşti că datoria de aproape zece miliarde, pe care ai avut nenorocul s-o moşteneşti, o vei achita din economia de la acel robinet, te înşeli! Cred că ţi-ar trebui mai bine de o sută de ani să ajungi la rezultat!

*

Lucrul la paratrăznetul de la biserica din Maloăt a avansat oarecum, dar ne-am oprit, fiindcă nu mai găsim, deocamdată, platbandă de care ne trebuie. Domnul Dumitru Mucioniu, împreună cu colegul său, Domnul Chesa Ion, s-au ţinut de cuvânt şi au lucrat conştiincios până acum. Sperăm să le ducem la bun sfârşit. Materialele cumpărate până acum au costat 13.000.000 lei.

*

Am achitat Protoieriei o nouă tranşă de ajutoare pentru sinistraţi, în valoare de 3.000.000 lei, însumând până acum 16.800.000 lei. Pentru tranşa a doua s-au adunat din colectă până acum doar 14.000.000 lei. Am achitat 3.000.000 lei pentru excursia de la Schitul Topolniţa şi 10.000.000 lei tipografiei pentru volumul Drept canonic.

*

Un cetăţean din Negreşti mi-a spus în Severin: “A venit la noi părintele episcop cu o sută de popi tineri şi a muncit cu ei într-o zi de ne-a speriat. Au săpat şanţurile pentru biserica noastră, au făcut fierul – beton, l-au aşezat şi au turnat fondaţia bisericii. Seara ajunseseră cu ea la nivelul pământului. Au avut cu ei bucătărese de le-a găsit mâncare adusă de ei, nu au luat nimic de la noi. Seara a venit primarul Bazavan din Molovăţ şi le-a făcut o masă de pomină acolo. Părintele episcop ne-a spus că abia de acum încolo ne lasă pe noi să continuăm lucrarea. Eu mi-am luat angajamentul că voi zidi toată biserica cu mâinile mele”. Bravo lui! Dumnezeu să-l ajute să-şi ducă promisiunea la capăt şi biserica să crească precum Făt-Frumos din poveste!

*

Fondaţia bisericii de la Negreşti nu este o întâmplare în activitatea Prea Sfinţitului Episcop Nicodim. Asemenea fapte au devenit obişnuinţă, dacă avem în vedere că preotul Gheorghe Achimescu de la Şiroca tocmai îmi povestea zilele trecute că exact la fel a procedat ierarhul şi la Marga cu fondaţia bisericii de acolo. Mai mult, acolo a donat şi 6.000 de bolţari cumpăraţi din banii săi. Dumnezeu să-i răsplătească!

*

Părintele Lucian Colibăşanu mi-a spus că Domnul Ion Surugiu (Brutarul) din Malovăţ a început să doneze pâine şi la biserica din Bobaiţa, aşa cum face la Malovăţ şi Bârda de mai bine de doi ani. Din câte suntem informaţi, ar face acest lucru şi în zona Izvorul Bârzii – Schitul Topolniţa, deşi dumneanului nu vrea să recunoască. De multe ori am fost întrebat de ce am rămas preot în comuna mea şi nu am tins spre alte zări. Răspunsul a fost atunci, este şi azi acelaşi: fiindcă aici am asemenea oameni, cum rar mai poţi găsi pe undeva. Cu dumnealor poţi să faci cu adevărat preoţie şi tocmai acesta este rostul unui preot. Dumnezeu să le ajute tuturor enoriaşilor noştri, care încearcă, pe cât le stă în putinţă, să aducă o picătură de mângâiere semenilor lor! Fără îndoială că şi lui Dumnezeu îi plac asemenea fapte şi El nu rămâne dator nimănui.

*

Poliţia din comună ne-a avertizat să întărim închizătorile la uşile bisericilor, fiindcă hoţii au început să bântuie pe la biserici. Au fost jefuite deja câteva biserici în judeţ până acum. Ale noastre însă au fost jefuite deja în anii trecuţi, cea din Bârda o dată şi cea din Malovăţ de două ori. Se putea să ne ia cineva înainte? Oricum, orice rău este spre bine, fiindcă acele isprăvi ale unor neisprăviţi ne-au determinat să construim tâmplărie metalică la amele biserici. Asta nu înseamnă că acum îi subestimăm pe domnii hoţi!

*

În utlima vreme, multe fete şi femei vin la biserică îmbrăcate în pantaloni. Din câte cunosc, pantalonii erau pentru bărbaţi. Mă întreb cum ar fi dacă într-o bună zi bărbaţii ar vnei la biserică îmbrăcaţi cu fuste, oprege, fustâce… Frumos, nu? Lăsând gluma la o parte, cred că sunteţi de acord că e bine şi e frumos ca femeia să poarte haine femeieşti şi bărbaţii haine bărbăteşti. Măcar la biserică! Păi, nu?

*

Abia am început cheltuielile pentru paratrăznet şi Doamna Lucreţia Omir din Bucureşti ne-a şi sărit în ajutor. Astfel, domnia-sa a donat 1.000.000 lei pentru biserica de la Malovăţ, 500.000 lei pentru biserica de la Bârda şi 500.000 lei pentru biserica de la Valea Boierească. Şi nu sunt singurele donaţii ale sale de anul acesta! Boierul tot boier! De asemenea, Doamna Stan Camelia de la Viena, fiică a satului Bârda, a donat pentru biserica de la Bârda încă 500.000 lei. Dumnezeu să le răsplătească pentru darurile făcute!

*

La 7 septembrie au avut loc repartiţiile în învăţământul mehedinţean. Inspectoratul Şcolar Mehedinţi şi Episcopia Severinului au încredinţat şi anul acesta preotului Dvs. sarcina de a preda Religia la Colegiul Naţional Economic din Tr. Severin. I s-au repartizat opt clase de-a XII-a şi trei de-a XI-a. Săptămână de săptămână, marţea şi joia, la aproape 330 de tineri le va propovedui învăţătura creştină ortodoxă.

*

La 11 septembrie, preotul Dvs. a participat la sesiunea de examene de la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii din Craiova. A încheiat un an de învăţământ universitar, în care a dpredat Dreptul canonic la aprox. 150 de studenţi din anii trei şi patru. Unii dintre aceştia erau la a doua facultate, alţii erau chiar cu funcţii în justiţie. Dacă a fost greu sau uşor, nu ştiu; ştiu doar că a fost o experienţă extraordinar de frumoasă. Pentru aceasta îi mulţumesc cordial Înalt Prea Sfinţitului

Mitropolit Teofan şi conducerii facultăţii pentru sarcina încredinţată şi pentru tot sprijinul ce mi l-au dat spre a putea să-mi fac datoria. Vă mulţumesc, de asemenea, Dumneavoastră, dragii mei enoriaşi, pentru înţelegerea ce aţi avut-o faţă de preotul Dvs.

*

La 15 septembrie, în cadrul ceremoniei de începere a anului şcolar, preotul Dvs. a oficiat slujba cuvenită la Colegiul Naţional Economic “Theodor Costescu” din Tr. Severin.

*

Domnul fost-senator Prof. Mihai Buracu din Tr. Severin doreşte să doneze o parte din hainele soţiei sale unor fete şi femei din Malovăţ cu o situaţie materială mai modestă. Va face aceasta duminică, 24 septembrie, după slujbă. Vă rugăm să anunţaţi pe consătencele Dvs., pe care le consideraţi îndreptăţite să primească o asemenea donaţie, să vină atunci la biserică. Vă mulţumesc!

*

La 10 septembrie am oficiat cununia Domnului Tărăbâc Mihăiţă-Cristinel din Malovăţ cu Domnişoara Blujdea Adriana-Mihaela din Tr. Severin. Dumnezeu să le ajute să aibă fericire şi înţelegere în casa lor! La 1 septembrie am oficiat înmormântarea Păunei Glavan (73 ani), la 6 septembrie pe a Anei Costea (95 ani), iar la 13 septembrie pe a Elenei Tărăbâc (73 ani), toate trei din Malovăţ. Dumnezeu să le ierte!

*

În cursul lunii septembrie, avem următorul program de slujbe: 2 Sept. (Malovăţ – Bârda); 3 Sept. (Bârda); 8 Sept. (slujbă la Bârda, pomeniri la Malovăţ); 9 Sept. (Malovăţ – Bârda); 10 Sept. (Malovăţ); 14 Sept. (slujbă la Malovăţ, pomeniri la Bârda); 16 Sept. (Malovăţ – Bârda); 17 Sept. (Bârda); 23 Sept. (Malovăţ – Bârda); 24 Sept. (Malovăţ); 30 Sept. (Malovăţ – Bârda). În restul timpului, la orice oră din zi şi din noapte, preotul Dvs., poate fi găsit la şcoală, acasă, ori la telefonul 0724.99.80.86.

*

Sănătate, pace şi bucurii să vă dea Dumnezeu!

Pr. Al Stănciulescu – Bârda

%d blogeri au apreciat asta: