„Scrisoare pastorală“ nr. 113

Dragii mei enoriaşi!

Fiindcă se apropie Sfântul Ilie, o să vă povestesc şi de data aceasta o întâmplare adevărată, pe care am auzit-o cu ani în urmă în partea muntelui. Consider că poate fi de folos multora dintre Dvs., mai ales acelora care cred că sărbătorile religioase sunt ,, nimicuri băbeşti!” O să spun întâmplarea, rugându-vă să nu pierdeţi din vedere nici proverbul vechi, românesc: ,,Deşteptul învaţă din păţania altuia, prostul nici dintr-a lui!” Să dea Dumnezeu să fie între Dvs. numai oameni deştepţi, care să înveţe din păţaniile altora şi să pună în practică ce-au învăţat! Întâmplarea este următoarea şi am putea s-o numim chiar Pariul lui Sfântul Ilie: în părţile Mehedinţiului, fiecare sat îşi are nedeia lui. Într-o anumită zi, când în biserică se sărbătoreşte un sfânt sau un moment important din istoria mântuirii, fiecare familie se pregăteşte cu sârg, cum poate mai bine. Se găteşte mâncare din belşug, de dimineaţă se merge la biserică. Acolo se face slujbă şi se pomenesc viii şi morţii fiecărei familii din sat, după care se începe nedeia propriu-zisă. Vin musafiri, rude, prieteni ş cunoscuţi sau simpli trecători din alte localităţi şi oricine este binevenit atunci. Este aşezat la masă şi ospătat după cuviinţă cu ce are familia respectivă mai bun. În sat se face horă şi iese tineretul, iar dacă au posibilitatea ies şi cei vârstnici şi se veselesc acolo până noaptea târziu. Este încetăţenită tradiţia, că nu trebuie să se muncească în astfel de zile de sărbătoare pentru nimic în lume, căci e mare păcat. La Balta este nedeie de Sfântul Ilie, nedeie mare, cum numai băltenii ştiu să facă. Într-un an, pe când era primar Teodosie Marinescu, s-a întâmplat ceva de pomină, de care şi azi îşi amintesc oamenii şi trag cuvenita învăţătură. Primarul era omul cel mai puternic din sat, cel mai influent. Cumula în persoana sa şi funcţia de secretar de partid pe comună, aşa că tot satul era în mâna lui. Primarul din Balta era om cumsecade şi nu prea avea satul de ce se plânge de dânsul, dar numeroasele şedinţe la care trebuia să participe, cursurile de perfecţionare ideologică şi multe materiale ce i se băgau pe gât şi trebuia el însuşi să le prelucreze la şedinţe îl influenţaseră binişor. Provenea dintr-o familie de oameni credincioşi şi cu frică de Dumnezeu, dar, uşor-uşor, începuse să creadă şi altfel decât părinţii lui. În anul acela de pomină, primarul avea fânul pe câmp cosit. În dimineaţa de Sfântul Ilie trebuia să ţină şedinţă cu uteciştii din comună. Ce le-a zis tinerilor: „- Măi, băieţi, astăzi nu mai facem şedinţă, facem altceva! Vă duceţi voi acasă, luaţi câte o furcă şi veniţi la mine două-trei ceasuri şi-mi adunaţi fânul!” Zis şi făcut! Nu puteau să se pună rău cu primarul. Tatăl primarului, când a auzit de planul feciorului, i-a spus: „- Mă, Teodosie, eu în viaţa mea n-am adunat fânul în ziua de Sfântul Ilie! Nu mânia Sfântul, mă, că nu-i de joacă cu el!” Primarul a râs şi-a plecat la treabă, convins că tatăl său e un om bătrân, depăşit, fără orientare politică. Au adunat tinerii fânul repede şi bine şi au făcut două clăi de vreo zece care de fân. Peste ogaş, un alt sătean, Romică Nicolcea, aduna şi el la fân cu câţiva oameni. Văzuse pe primar şi nu pregetase nici el să-i calce pe urme. Era şi membru de partid şi vrea să arate că şi el este bine îndoctrinat. Romică muncea îmbrăcat numai în pijamale, căci era cald, ca-n luna lui iulie. A făcut şi el iarăşi două clăi ca ale primarului. Alături de terenurile celor doi era al preotului Lian. Acesta era la biserică, îşi făcea datoria lui, ca orice preot la zi de sărbătoare. Primarul a venit în sat şi radia de bucurie. Reuşise să-şi adune fânul pe gratis. Proştii n-aveau decât să aştepte să treacă Sfântul Ilie. Până şi preoteasa îi zicea soţului: „- Uite pe Marinescu, îşi adună fanul, al nostru rămâne pe câmp!” „- Lasă, măi nevastă, că are Dumnezeu grijă de toate! Nu te mâhni tu, astăzi e zi de sărbătoare, hai să ne primim musafirii cum se cuvine şi nu te mai gândi la fân!” o liniştea preotul. A trecut nedeia! A trecut şi a doua zi cu odihna cuvenită după petrecerea de la nedeie. A treia zi, preotul a găsit şapte oameni cu plată şi s-a dus să-şi adune şi el fânul. Au adunat ei cât au adunat. Vitele erau priponite pe cositura lui Marinescu şi Nicolcea. La o vreme au auzit troznind încheieturile cerului. Un nor negru ieşea de la Gornoviţa şi fulgere şi tunete împroşca în toate părţile. „- Părinte, i-au zis oamenii, într-o jumătate de oră vine furtuna pe noi!” Preotul i-a oprit de la adunat şi s-au apucat repede să grămădească pe cel adunat deja. N-au terminat ei bine şi a început furtuna. Vijelie de nedescris! Nu se mai vedea om cu om. Ploaia curgea ca turnată cu găleata şi vântul puternic bătea ca un bici năpraznic. Era rece şi iute. Au stat oamenii ascunşi pe după copaci, pe unde a putut fiecare. Când s-a liniştit ploaia şi s-a mai limpezit aerul, au văzut în apropierea lor cum ardeau clăile lui Marinescu şi ale lui Nicolcea. Vitele care erau priponite în apropiere nu păţiseră nimic, doar în clăi dăduse cu mare precizie. Oamenii n-au avut găleţi, n-au avut cu ce să stingă focul. Oricum, era inutil să se mai străduiască, fânul era aproape ars. Nu a rămas din clăile celor doi decât scrumul. Peste câteva zile, s-a întâlnit preotul Lian cu primarul: „- Ce faceţi, dom’le primar, ce s-a întâmplat cu fânul?” 1-a întrebat preotul. Marinescu i-a spus: „-Părinte, s-a-ntâmplat ce-a zis tata! N-am crezut, dar acum cred! Dumnezeu să mă ierte, că aşa ceva n-oi mai face în viaţa mea!” Şi iată cum câştigase Sfântul Ilie pariul!

*
Cu ajutorul lui Dumnezeu, am văzut terminată o lucrare mare şi grea: paratrăznetul de la biserica din Malovăţ. A durat cam mult, dar e bine şi acum. Domnii Mucioniu Dumitru şi Chiosa Ion din Tr. Severin au făcut efortul de a realiza această lucrare. Meritul dumnealor constă atât în calitatea ireproşabilă a lucrării, cât şi în faptul că au realizat-o gratis. Nu a fot uşor, iar riscul a fost mare. Dumnezeu să le răsplătească pentru tot ceea ce au făcut!

*
Şi, potrivit proverbului românesc: ,,Dacă faci biserică, e bine să-i faci şi altar!” Domnii Mucioniu Dumitru şi Chiosa Ion vor să construiască şi paratrăznetul de la biserica din Bârda. Avem în momentul de faţă 50 m platbandă pentru împământare, 50 m platbandă pentru coborâri, clemele şi suliţa. Ne mai trebuie 50 m platbandă pentru pământare şi pivoţii de pământare. Domnul contabil Gheorghe Belega s-a oferit să doneze dânsul şi banda de pământare care ne mai trebuie. Dacă va duce la bun sfârşit această promisiune, donaţia domniei sale se va ridica la aproximativ 1000 lei pentru această biserică. Dumnezeu să-i răsplătească!

*

Trebuie să facem şanţ în jurul bisericii de la Bârda, la 50 cm distanţă de bordură, lat de 30 cm şi adânc de 60 cm pentru a introduce banda de pământare pentru paratrăznet. Vă rog să-mi daţi părerea Dvs., dacă îl putem face cu muncă voluntară sau găsim nişte oameni cu plată. Ce-aţi zice de 2-3 ore de muncă voluntară într-o sâmbătă? Am pune câteva lăzi de bere la rece de vineri seara şi treaba ar merge tot într-o veselie. Decât să plătim pe cineva cu ştat de plată, cu tot calabalâcul de hârtii, mai bine am da banii pe băutură şi treaba ar merge mult mai repede. Pentru lucru bun se găsesc şi oamenii potriviţi. Dumnezeu lucrează prin fiecare din noi. Aştept urgent părerea Dvs.!

*
Sâmbătă, 14 iulie, la biserica de la Bârda s-a făcut o lucrare extraordinară datorită unor oameni de suflet. În primul rând, menţionăm pe Domnul Vasile Ivaşcu din Bârda şi Domnul Dragotoniu, directorul S.C. Energoconstrucţia-Halânga, care au donat bisericii două cefaroane(aprox. 8 mc) beton în valoare de aprox. 2400 lei şi au asigurat şi transportul acestuia. În al doilea rând menţionăm pe următorii enoriaşi din Bârda, care au lucrat voluntar şi au realizat bordura de jur-împrejur a bisericii şi aleea de la biserică până la poartă: Maistru Duţoniu Gheorghe(director general de şantier), Vasile Ivaşcu(sponsor principal, după cum am menţionat mai sus), Ivaşcu Ioana, Gârbovan Ion, Butoi Ion, Mihăilescu Dumitru(I), Mihăilescu Dumitru (II), Curea Mihai-Doru, Curea Viorel, Curea Mihai(Iţă), Luca Jana, Dragomir Ion, Mema Mihai, Sfetcu Gicu, Sfetcu Daniel, Malescu Gheorghe, Motreanu Ion, Sfetcu Sorin, Stănciulescu Petre, Stănciulescu Ionuţ, Motreanu Constantin, Curea Maria, Drăghia Maria, Duţoniu Bebe, Mema Păuna, Luca Marinel, Curea Gheorghe – Doru, Răulescu Eleonora, Rolea Florin, Stoichină Ecaterina, Rolea Mariţa, Gheran Doru, Botoşan Lia, Tănase Aurel, Mucioniu Nelu, Sfetcu Aurel, Stănciulescu Florin, Rolea Pantelie, Stoichină Dumitru, Luca Alexandru, Iordaconiu Bebe, Rolea Aurel, Stănciulescu Sebastian, Ciurel Titu şi Stănciulescu Cristian. Dacă nu este cineva menţionat aici dintre participanţi, îl rugăm să ne semnaleze şi vom remedia situaţia în ,,scrisoarea” următoare. Nu putem să nu precizăm aici că Domnul Vasile Ivaşcu a donat şi 100 sticle cu bere pentru cei ce au muncit la biserică. L-a avertizat pe preot, când acesta a vrut să aducă băutură: ,,-Te rog să nu te bagi peste mine! Mă priveşte pe mine problema asta, nu pe dumneata!” Putea să nu-l asculte preotul? Atât i-ar fi trebuit! Rugăm pe Bunul Dumnezeu să le răsplătească tuturor efortul pe care l-au făcut cu atâta entuziasm şi dăruire. Pentru un asemenea gest cred că ne va ierta Dumnezeu de multe!

*
În ,,Neamul Românesc” din luna mai/2007, ediţie on-line (http://neamulromanesc.wordpress.com/ ), preotul Dvs. publică povestirea O întâmplare cu tâlc. În revista ,,Dacologica” din 10 iulie, ediţie on-line (http://dacologica.wordpress.com), publică articolul Originea satelor Malovăţ şi Bârda. În aceeaşi revistă, scriitorul australian de origine română, Domnul Ioan Miclău, face o amplă prezentare volumului Părintelui Dumitru Bălaşa, Marele atentat al Apusului papal împotriva poporului daco-român, pe care parohia noastră i-a publicat-o recent. Cartea a ajuns, ca donaţie, la Biblioteca ,,Mihai Eminescu” din Sydney, al cărui director şi proprietar este Domnul Ioan Miclău. Tot revista ,,Dacologica” preia şi articolul Pielm, apărut în cartea Părintelui Ioan Ionescu, Pagini de cultură veche românească, pe care i-am publicat-o în anii trecuţi. În ,,Universul cărţilor”, ediţie on-line(http://universulcartilor.wordpress.com), pe luna mai, se face o prezentare a cărţii Domnului Ioan Miclău, Scrieri în proză, vol.I, pe care i-am publicat-o lunile trecute. În revista ,,Cărţi noi”( http://universulcartilor.wordpress.com), ediţie on-line, apar prezentările a 15 cărţi publicate recent de parohia noastră; la fel, în revista ,,Epoca” din 11 iulie, ediţie on-line( http://revistaepoca.wordpress.com/evenimente/alexandru-stanciulescu-barda-carti-de-folos-pentru-toti). În aceeaşi revistă, dar în numere mai vechi, la care avem acces abia acum, descoperim că i-au mai fost publicate preotului Dvs. şi alte materiale anul acesta, precum: Fiarele dintre noi, Abator de copii, Feriţi-vă de asemenea ciudăţenii! , Pedeapsa lui Dumnezeu, Scrisoare către Eminescu(II), O întâmplare cu învăţătura ei, Să nu batjocorim cele sfinte! Unele au apărut şi în ,, Scrisoare pastorală”. De asemenea, în revista ,,Monitorul Cultural” ( http://monitorcultural.wordpress.com/cele-mai-socante-texte), ediţie on-line, i-au apărut alte două texte: Omul lui Dumnezeu şi omul dracului şi Nu avem proverbe? În revista ,,Iosif Vulcan” din Australia, ediţie on-line( http://revistaiosifvulcan.wordpress.com ) este republicată în întregime ,,Scrisoare pastorală”-111 şi articolele preotului Dvs.: Lecţia de religie. Ce mică-i lumea!

*
Duminică, 1 Iulie, a avut loc la biserica din Malovăţ concursul preşcolarilor. Deşi concursul a fost anunţat cu mult înainte, numai doi participanţi au întrunit condiţiile necesare pentru a intra în concurs: Adelina Mihaela Mateescu din Malovăţ şi Patrisia-Diana-Florentina Boroancă din Bârda. Competiţia a fost foarte strânsă şi concurentele s-au situat în poziţie de egalitate la puncte. Au primit fiecare câte 50 lei drept premiu. Ne pare rău că ceilalţi din categoria de vârstă respectivă nu s-au ostenit să vină. Poate că nu i-au tentat premiile. La salariile lor….!

*
Atenţie copii! Duminică, 26 August, în biserica de la Malovăţ, după Sfânta Liturghie, va avea loc un nou concurs cu elevi din clasele primare, adică I, II, III şi IV. Concursul va consta din rugăciuni şi întrebări privind viaţa şi pildele Mântuitorului. Premiul I-100 lei; Premiul II-50 lei; Premiul III-20 lei şi 3 Menţiuni – câte 10 lei. Pot participa şi copii din Bârda sau din alte localităţi. Sperăm ca de data aceasta să avem de-a face cu oameni mai serioşi decât la concursul precedent!

*
Am contractat lucrările de vopsire a acoperişului bisericii din Bârda cu Domnul Învăţător Georgică Sfetcu. Manopera va costa 300 lei, parohiei revenindu-i obligaţia de a achita impozitul şi asigurările sociale la suma respectivă.

*
În această perioadă am primit o serie de donaţii pentru parohie astfel: Domnul Sfetcu Eugen, fiul lui Sfetcu N. Aurel din Bârda, a donat 50 lei din primul lui salariu. Doamna Gârbovan Niculina din Bârda a adăugat 50 lei la contribuţia de cult pe 2007, totalizând până acum 122 lei. Domnul Bucică Bebe din Malovăţ mai adaugă la contribuţia de cult 50 lei, totalizând astfel 110 lei. Domnul Curea Gan din Bârda achită la contribuţia de cult 50 lei. Dumnezeu să le ajute!

*
Cine doreşte să meargă în excursie la Mânăstirea ,,Sfânta Ana” de la Orşova pe 25 iulie, cu prilejul hramului, să se înscrie la preot. Anul trecut a costat 8 lei/persoană. Urmează la Lainici pe 6 August, la Tismana pe 15 August şi la Schitul Topolniţa pe 29 August.

*
Cu câtva timp în urmă, Domnul Primar George Bazavan adusese şi plantase la capătul satului Bârda o staţie de autobuz ultramodernă. Era construită de nemţi din fibră de sticlă, cu bănci bine fixate, cu acoperiş, aşa cum se cuvine într-o ţară cu oameni civilizaţi. În ea se puteau adăposti la vreme rea cei ce aşteptau autobuzul sau maşinile de ocazie. Era un lucru frumos. A fost destul, însă, ca în noaptea de 14/15 iulie nişe ,,viteji” din Bobaiţa să benchetuiască la cârciumă până după miezul nopţii şi apoi să trudească din greu la distrugerea acelei bijuterii. Au făcut nemţii lucru bun, dar cu noi nu se pun. Le-am mai dat o chelfăneală zdravănă la Mărăşeşti, la Mărăşti şi la Oituz, dar acum voinicii noştri le-au dovedit încă o dată, că în faţa noastră nu pot să stea! Vai de mama noastră!

*
S-a terminat betonarea celor 500 m din drumul satului Bârda. A ieşit treabă bună,dar, din păcate, incompletă. Chiar dacă placa de ciment este de 15-20 cm grosime, atâta timp cât nu s-au cimentat şanţurile, treaba e-n zadar. Pe marginea asfaltului s-a pus nisip aranjat frumos cu mistria şi cu lopata. E frumos, dar, fiind teren în pantă, la primul potop, când va porni apa pe şanţuri, va aduna tot nisipul şi-l va duce la vale, iar plăcile de ciment vor rămâne atârnate, aşteptând alte proiecte, alte fonduri, alţi oameni…. Nu ştiu de ce, dar când văd câte un lucru făcut de mântuială, fără perspectiva viitorului, îmi amintesc de titlul unui articol scris de filozoful Petre Ţuţea: A se afla în treabă, ca metodă de lucru la români. Tocmai de aceea, mai întârzii să-i mulţumesc Domnului Primar George Bazavan pentru ce-a făcut pentru satul Bârda, sperând că în urma acestei sesizări va găsi cumva resursele necesare să termine treaba începută. Să fi lăsat dânsul şanţurile nebetonate, gândindu-se că e mai uşor să introducă ţevile pentru instalaţia de alimentare cu apă? Ar fi o idee!

*
Nişte neisprăviţi au găsit potrivit să ne viruseze şi astfel să ne blocheze adresa de pe internet: stanciulescubarda@yahoo.com . Sperăm că încă nu am epuizat toate mijloacele de a debloca-o. Nu de altceva, dar devenise prea cunoscută şi găzduia până la data blocării 320 mesaje(scrisori) din ţară şi din lume. Chiar le vom pierde?

*
La 5 Iulie am oficiat înmormântarea lui Tănase Petre (Truţ) (86 ani); la 14 Iulie pe a Anicuţei Râiosu (37 ani), amândoi din Malovăţ. Dumnezeu să-i ierte!

*
În cursul lunii Iulie avem următorul program de slujbe: 1 Iulie(Malovăţ); 7 Iulie(Malovăţ-Bârda); 8 Iulie(Bârda); 14 Iulie(Malovăţ-Bârda); 15 Iulie (Malovăţ – şedinţă cu Consiliul Parohial după Sf. Liturghie); 20 Iulie(slujbă la Malovăţ; dimineaţa pomeniri la Bârda); 21 Iulie(Malovăţ – Bârda); 22 Iulie(Bârda); 28 Iulie(Malovăţ-Bârda); 29 Iulie (Malovăţ). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă sau la telefon : 0724. 99. 80. 86 sau 0788.06.23.67. Mai poate fi contactat pe adresa de e-mail: stanciulescu_alexandru@yahoo.com. Este o adresă nouă.

*
Cineva vinde o vacă foarte bună de lapte. Are termenul de fătare la 1 august. Cine este amator s-o cumpere, să ia legătura cu preotul.

*
Sănătate, pace şi bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: