„Scrisoare pastorală“ nr. 178

Dragii mei enoriaşi!

Vina de a fi. În pragul Sfintelor Sărbători ale Învierii Domnului se cuvine să zăbovim un pic asupra evenimentelor, care au premers aceste momente dramatice din viaţa Mântuitorului. Vom analiza câteva aspecte, pe care nu le-am întâlnit comentate în nici o pastorală a ierarhilor din ultimii treizeci de ani, în nici o exegeză biblică sau predică, pe care am citit-o sau ascultat-o.

Pretutindeni am întâlnit spunându-se, că Mântuitorul a fost condamnat la moarte o singură dată. Eu vă spun că a fost condamnat la moarte de trei ori. Iată-le:

–          Cea dintâi condamnare la moarte a avut loc în primele lui săptămâni de viaţă. A fost pronunţată de regele Irod, în momentul când şi-a dat seama că a fost păcălit de magi. A dat poruncă să fie ucişi toţi copiii sub doi ani, că doar-doar Îl vor omorî şi pe Iisus. Era o condamnare indirectă. Motivul condamnării? Aflase de la magi, că Iisus urma să fie împărat. Se temea că Iisus va fi succesorul lui, iar el pregătea scaunul regal pentru propriul fiu, Irod Agripa, care va şi ajunge rege de fapt. Au fost ucişi 14.000 de copii nevinovaţi. Iisus a scăpat, fiindcă a fugit cu Sfânta Fecioară şi cu bătrânul Iosif în Egipt;

–          Cea de-a doua condamnare s-a derulat de-a lungul întregii Sale vieţi pământeşti. A  constat în marginalizarea, în ignorarea totală din partea autorităţilor politice şi civile. Iisus avea în persoana Sa două firi: una omenească şi alta dumnezeiască. Faptul că era Fiul lui Dumnezeu nu-l ştia decât El, Sfânta Fecioară Maria şi bătrânul Iosif. Acesta era secretul familiei lor. Pentru toţi ceilalţi El nu era decât fiul dulgherului din Nazaret. Se remarcă de timpuriu printr-o inteligenţă neobişnuită. Îl aflăm la 12 ani stând de vorbă în templu cu preoţii şi cu bătrânii şi uimindu-i pe toţi cu înţelepciunea Sa. Există tradiţii, care vorbesc despre faptul că încă de pe când era copil, Mântuitorul avea puterea de a face minuni. Cu toate acestea, nu aflăm nicăieri că vreo autoritate a vremii Sale L-ar fi luat în serios. Era dintr-un oraş de provincie şi mai marii zilei spuneau: ,,din Nazaret poate, oare, ieşi ceva bun?” Altfel spus, nu avea buletin de capitală. Provenea dintr-o familie săracă. Se ştie că în Palestina lemnul e foarte puţin şi foarte scump. Un dulgher, teslar, lemnar, tâmplar sau oricum s-o fi numit avea prea puţin de lucru. Era o populaţie sub ocupaţie romană, săracă, ce nu-şi permitea să construiască prea mult. Comunitatea religioasă din Nazaret nu face nimic pentru tânărul Iisus. Nu aflăm de nicăieri să-L fi ajutat  să urmeze vreo şcoală. Dovedea cu prisosinţă că e capabil să facă cinste localităţii prin inteligenţa Lui sclipitoare, dar autorităţile religioase evreieşti rămân nepăsătoare. Ar fi fost prea bun pentru a fi preot la un templu din Nazaret sau din altă parte, dar nimeni nu vrea aceasta. Arhiereul cerului şi al pământului nu era vrednic să slujească un sărman altar de templu. Nu poate urma nici o şcoală laică mai înaltă. Avem exemplul Sfântului Apostol Pavel, care provenea dintr-o familie mai înstărită, care avea posibilitatea să-l ajute să urmeze şcolile cele mai bune ale vremii sale, ajungând chiar ucenicul renumitului profesor Gamaliel. Pe Pavel din şcoală îl racolaseră autorităţile romane, îl făcuseră cetăţean roman şi-i dăduseră atribuţii importante în cadrul aparatului administrativ şi chiar militar. Iisus nu avea banii necesari pentru aceasta. Mai mult, murind bătrânul Iosif de timpuriu, Iisus a rămas să-i continuie activitatea, pentru a câştiga pâinea cea de toate zilele pentru El şi pentru mama Sa. Iisus nu făcea parte nici din partidele politice ale vremii. Nu se alătura nici irodianilor, nici saducheilor, nici fariseilor, nici romanilor. El era El Însuşi: ,,Eu sunt ceea ce sunt!” Atâtea secături împopoţonate ale zilei se lăfăiau în palate luxoase, ba chiar şi ,,vulpea îşi are vizuina sa, numai Fiul Omului nu are unde să-Și plece capul”. Mai marii zilei se plimbau în trăsuri trase de mulţi cai, cu vizitii şi cu gărzi după ei, în timp ce pe Împăratul lumii o singură dată îl vedem călare pe un măgar, – animalul de povară al săracului-, şi acela era împrumutat. Toţi se foloseau de El. Cei săraci şi cei bogaţi, cei slabi şi cei puternici. Ofiţeri şi demnitari romani, preoţi şi tot felul de slujbaşi evrei  Îl solicitau să le vindece sau să le învieze membrii ai familiei sau slujitori din casă. Nimeni însă nu lua măsuri ca acest Om să fie apreciat la justa Lui valoare, să fie ajutat material ca să-Și utilizeze cât mai eficient puterile extraordinare de care dispunea. Verdictul venea sec: ,,cu domnul demonilor scoate demonii!” Cu asta spuneau tot şi considerau că nu mai au nici o datorie socială sau de conştiinţă faţă de acest geniu, faţă de acest Om-fenomen. Mai mult! Autorităţile romane Îl ţineau sub strictă observaţie, ca să-L vadă dacă nu cumva urmăreşte ridicarea poporului la răscoală. Arhivele Romei şi ale Vaticanului deţin multe rapoarte de acest gen; autorităţile religioase evreieşti Îl urmăreau pas cu pas, că doar-doar Îl vor prinde cu vreo afirmaţie, care să contravină Legii sau credinţei mozaice, pentru a avea motiv să-L aresteze. Sunt pline cele patru Sfinte Evanghelii de locuri care confirmă cele de mai sus. Duşmanii de moarte ai lui Iisus nu erau însă  romanii, ci arhiereii şi întregul aparat administrativ religios al evreilor. Aceştia nu puteau să suporte existenţa lui Iisus. Îi punea în umbră, în inferioritate. Era prea măreaţă figura Lui, prea mare puterea lui, prea înţeleaptă vorba Lui, ca să-i ţină piept. Nu încercau să şi-L apropie şi să-L facă un strălucit rabin sau arhiereu, ci căutau dispariţia Lui fizică. Arhierei ajungeau rudele(vezi cazul lui Ana şi Caiafa, socru şi ginere), ajungeau cei înstăriţi, nu ,,teslarul din Nazaret”. Invidia acelor oameni faţă de Iisus era cumplită. Cu cât Îl dispreţuiau mai mult, cu cât Îl marginalizau mai mult, cu atât se sulemeneau pe ei înşişi, socotindu-se mai puternici, mai isteţi, mai capabili de a gestiona situaţia. Dispreţul şi marginalizarea erau socotite în mintea lor diabolică o adevărată condamnare la moarte;

–          A treia condamnare la moarte a lui Iisus a fost dată de Pilat. De fapt, a fost smulsă lui Pilat. Omul acela, care avea pregătire juridică, nu L-ar fi condamnat la moarte pe Iisus în condiţii normale. A fost obligat s-o facă. Sub presiunea grupului de evrei mobilizaţi de arhierei şi autorităţile religioase evreieşti, a trebuit s-o facă. Martori mincinoşi sunt aduşi, ca să depună mărturie împotriva lui Iisus. Garda din Ierusalim de sub comanda lui era insuficientă pentru a ţine situaţia sub control. Ajutoarele militare solicitate din Siria întârziau să vină. Mai mult, Pilat era şantajat. Era ameninţat că, dacă nu-L condamnă la răstignire pe Iisus, va fi pârât împăratului de la Roma că favorizează pe unul, care era socotit rege. O asemenea acuzaţie era la fel de gravă cu o trădare. El reprezenta imperiul roman în Palestina, iar Iisus era un evreu. A se socoti pe sine sau a fi socotit de conaţionali rege sau împărat era acelaşi lucru cu o chemare la luptă pentru a răsturna stăpânirea străină, romană. Pilat se spală pe mâini, simbolic, şi afirmă: ,,Nu găsesc nici o vină Omului acesta!” sau ,,Nevinovat sunt de sângele dreptului acestuia!” Mustrările de conştiinţă îl vor duce pe Pilat la nebunie. Procesul lui Iisus era un proces politic. Sentinţa Lui era formulată încă înainte de proces. El trebuia să moară.

Desigur, Mântuitorul venise în lume ca să se aducă pe  Sine jertfă nevinovată pentru păcatele lumii şi trebuia să se împlinească această misiune a Lui în lume, dar noi ne-am referit aici la atitudinea autorităţilor din vremea Sa faţă de un Om-fenomen, pe care L-au urmărit pas cu pas pentru a-L anihila. Iisus rămâne simbolul dintotdeauna al omului capabil, al omului de geniu, care, neavând o ,,origine sănătoasă”, conformă cu optica vremii şi societăţii în care trăieşte, neavând bază materială(avere), nefăcând parte din partide şi grupuri de interese, este marginalizat, umilit, batjocorit şi de cele mai multe ori ucis de secăturile împopoţonate ale zilei, căţărate în vârfurile piramidelor sociale. E vinovat că n-are ochii albaştri; dacă-i are albaştri, ar fi trebuit să fie verzi, sau căprui sau oricum altfel de cum îi are. Unii reuşesc să învingă toate aceste micimi ale zilei şi să-şi împlinească misiunea lor în lume, să-şi înmulţească talantul. Mulţi însă se pierd! Fericite sunt popoarele, care au ştiut să-şi promoveze oamenii capabili, care au cumpărat creiere de la popoarele care şi-au bătut joc de ele, care au creat condiţii prielnice unei activităţi normale! Fericite popoarele, care au socotit competenţa şi competiţia singurele criterii menite să le asigure progresul şi viitorul.   

*

Sfinţii Părinţi despre post. ,,Nici un folos nu are facerea de bine, care se trâmbiţează şi nici un câştig  postul care se dă în vileag, pentru că cele care se fac cu arătare nu-şi întind rodul către veacul ce va să fie, ci se întorc spre lauda oamenilor… Bărbatul, când vede că femeia sa posteşte, nu bănuieşte credincioşia căsătoriei. Nu încolţeşte gelozia în sufletul femeii, când vede că bărbatul ei îmbrăţişează postul…  Este lămurit, că postul ar fi învăţat pe toţi nu numai înfrânarea la mâncări, ci şi înfrânarea de la iubirea de argint şi lăcomie, fuga şi îndepărtarea desăvârşită de orice răutate…. Bunătatea şi folosul postului nu-l fixa însă numai la oprirea de la mâncări. Adevăratul post este înstrăinarea de răutăţi. ,,Dezleagă toată legătura nedreptăţii”(Isaia, LVIII, 6). ,,Iartă aproapelui supărarea, iartă-i greşelile. Nu postiţi în judecăţi şi lupte”(Isaia, LVIII, 4). Nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele. Te îndepărtezi de vin, dar nu te înfrânezi de la insulte. Aştepţi seara ca să mănânci, dar îţi cheltuieşti ziua în judecată”; ,,Nu putem veghea, când pântecele este încărcat cu cele de la ospeţe abundente, întrucât ne cuprinde somnul şi astfel alungăm roadele vegherii şi ne agonisim mare pagubă sufletului. Deci, străduieşte-te să uneşti postul cu vegherea, ca să poată înflori toate virtuţile sufletului tău, ca trupul să-ţi fie supus sufletului, aşa cum slujbaşul se supune stăpânului său… Postul moderat face bine sufletului şi trupului”; ,,Când vrei să practici postul şi când te înfrânezi de la hrană să-ţi opreşti şi limba de la vorbe rele. Orice blasfemie să fugă departe de tine. Cuvinte deşarte să nu iasă din gura ta, fiindcă pentru orice cuvânt rău vom da seamă înaintea lui Dumnezeu în ziua judecăţii”(Sf. VASILE CEL MARE).

*

O şedinţă în iad. Pe internet am găsit stenograma(înregistrarea) unei şedinţe, pe care Scaraoţchi a ţinut-o cu subalternii lui în iad. Este strict secretă. Citiţi-o şi Dvs. şi trageţi concluziile necesare. Iat-o:

,,Nu putem să-i oprim pe creştini să meargă  la biserică. Nu putem să-i împiedicăm să citească Bibliile  lor  şi să cunoască adevărul. Nu putem nici măcar să-i împiedicăm  să-şi dezvolte o  relaţie intimă cu  Mântuitorul lor. Odată ce au câştigat legătura aceea cu Iisus, puterea noastră asupra lor este sfărâmată. Aşadar, lăsaţi-i să meargă  la bisericile lor, lăsaţi-i  să aibe mesele lor încărcate, dar furaţi-le  timpul, astfel  încât să nu le  rămână timp să-şi  dezvolte relaţia cu  Iisus Hristos. Asta e ceea ce vreau să faceţi!” a spus Diavolul. ,,Distrageţi-le  atentia de la părtăşia  cu Mântuitorul lor  şi păstrarea  acelei legături vitale  pe timpul zilei!” ,,Și  cum vom face asta?” au strigat demonii. ,,Ţineţi-i ocupaţi în lucrurile neesenţiale ale vieţii şi inventaţi scheme nenumarate să le ocupaţi minţile, a răspuns el. Ispitiţi-i  să cheltuie, să cheltuie  şi să împrumute, să împrumute, să împrumute. Convingeţi-le  soţiile să meargă  la muncă pentru multe  ore şi soţii să lucreze  6-7 zile pe săptămână, 10-12 ore pe zi, astfel încât  să-şi permită stiluri seci de viaţă. Ţineţi-i atât de ocupaţi, încât să nu aibe timp să petreacă cu copiii lor. Pe măsură ce familiile lor se destramă, curând  casele lor nu le vor mai oferi nici  o scăpare e presiunile muncii! Schimbaţi-le mintile, astfel încât  să nu audă Vocea  lăuntrică atât de  liniştitoare. Momiţi-i  să asculte radiourile  şi casetofoanele de câte ori sunt la volan. Să ţină televizoarele, video-urile, cd-urile  şi calculatoarele în  funcţiune constant  în casele lor şi  să vadă orice magazin  şi restaurant din lume, care difuzează muzică  non-biblică(nereligioasă) în mod  continuu. Aceasta  va păta minţile lor  şi va rupe legătura aceea cu Hristos. Umpleţi-le  mesele din cafenele, cu reviste şi ziare. Pisaţi-le  minţile cu ştiri violente  24 de ore pe zi. Invadaţi  momentele când conduc cu reclame. Umpleţi-le cutiile poştale cu corespondenţă nefolositoare; trimiteţi-le cataloage, reclame şi orice  fel de scrisori şi  oferte promotionale la  produse gratuite, servicii  şi speranţe false!  Păstraţi  fotomodele slabe şi  frumoase în reviste  şi la TV, astfel încât soţii lor să creadă că frumuseţea este  fără îndoială cea mai importantă  şi să devină nesatisfăcuţi de soţiile lor. Păstraţi-le  soţiile prea obosite, ca  să-şi mai iubească  soţii noaptea. Daţi-le  dureri de cap, de asemenea! Dacă  ele nu vor da soţilor  lor dragostea de  care au nevoie, aceştia  vor începe să caute în altă parte. Acest  lucru va dezbina rapid  familiile lor! Daţi-le Moş Crăciun, ca să-i distragă atenţia de  la a-şi învăţa copiii  adevăratul sens al  Crăciunului. Dati-le un iepuraş de Paşti, ca  să nu vorbească despre  înviere şi puterea  asupra păcatului şi  a morţii. Chiar  şi în vacanţele lor  să se epuizeze. Să-i  faceţi să se întoarcă  din concedii obosiţi. Ţineţi-i tot mai ocupaţi, ca să nu mai iasă  în natură şi să reflecteze la creaţia lui Dumnezeu. În schimb, trimiteţi-i în parcuri de distracţii, evenimente  sportive, jocuri, concerte şi  filme. Ţineţi-i ocupaţi, ocupaţi, ocupaţi! Şi când se întâlnesc la biserică, puneţi-i să   bârfească şi să şuşotească, aşa  încât să plece cu conştiinţa  încărcată. Aglomeraţi-le viaţa cu atâtea cauze  bune, încât să nu mai aibă timp să caute putere la Iisus. Curând  ei vor munci cu  puterile lor,  sacrificându-şi sănătatea şi  familiile pentru binele cauzei. Va  funcţiona! Va  funcţiona!”

Era  un plan pe cinste! Demonii  au plecat nerăbdători  la îndatoririle lor, determinându-I pe creştinii de pretutindeni  să devină  mai ocupaţi şi mai  grăbiţi să meargă  ici şi colo. Să aibă timp cât mai  puţin pentru Dumnezeu  şi pentru  familiile lor. Să  nu mai aibă timp să spună şi altora despre  puterea lui Iisus de a schimba vieţi”.

Cred că întrebarea se pune astfel: A  avut diavolul succes  în planurile sale? Găsiţi Dvs.răspunsul!

*

Amintiri despre Nicolae Iorga. Parohia noastră adună de mai bine de 30 de ani amintiri despre Nicolae Iorga. S-au adunat de-a lungul anilor sute de pagini venite din ţară sau din străinatate de la oameni care l-au cunoscut personal pe marele istoric şi om de cultură român. Sunt scoase la lumină lucruri, fapte, întâmplări, pe care nu le putem găsi niciodată consemnate în documente. Ele contribuie la reliefarea personalităţii lui Nicolae Iorga, cât şi la reconstituirea unor fresce din realităţile româneşti din perioada interbelică şi nu numai. Aceste amintiri dorim să le publicăm anul acesta, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la asasinarea mişelească a lui Nicolae Iorga. Înainte de a încredinţa tiparului tezaurul de amintiri inedite adunate prin vreme, considerăm că este bine să facem o ultimă încercare de a mai adăuga câteva astfel de nestemate colecţiei noastre. Sperăm că se mai află printre noi oameni care l-au cunoscut, care i-au fost apropiaţi, elevi, studenţi, admiratori. Suntem convinşi că se află oameni care au avut părinţi şi bunici, care le-au povestit despre felul cum l-au cunoscut pe Nicolae Iorga şi poate chiar aspecte necunoscute din viaţa lui. În acest sens ne adresăm şi Domniei-Voastre, dragi cititori a ,,Scrisorii pastorale”, rugându-vă să nu ne-o luaţi in nume de rău şi, dacă vă este cu putinţă, să ne daţi o mână de ajutor pentru desăvârşirea acestei lucrări. Ajutorul ce aţi putea să ni-l daţi ar fi acesta:

  1. -Să ne relataţi amintirile Dumneavoastră personale, în cazul în care aţi avut prilejul să fiţi contemporan cu marele savant. Ele vor fi publicate sub semnătura Dumneavoastră;
  2. Să ne relataţi amintirile bunicilor, părinţilor şi altor cunoscuţi ai Dumneavoastră, care i-au fost contemporani şi v-au povestit despre el;
  3. Să popularizaţi solicitarea noastră în mediul Dumneavoastră de cunoscuţi şi poate se vor găsi oameni care să ne dea o mână de ajutor;
  4. Să ne încredinţaţi, în original sau în copie, manuscrise cu astfel de amintiri, pe care poate le aveţi de la înaintaşii Dumneavoastră.

În speranţa că apelul nostru va fi înţeles şi nu va rămâne fără ecou, acţiunea în sine constituind atât un act de cultură, cât şi de patriotism, vă mulţumim respectuos.

*

Aberaţii legislative. De câţiva ani se dau subvenţii pentru agricultură, atât pentru terenuri, cât şi pentru animale. Criteriile după care sunt selectaţi beneficiarii acestor subvenţii sunt discutabile. Ele urmăresc o anumită politică, improprie majorităţii ţăranilor noştri, atâţia câţi mai sunt. La animale se dau subvenţii doar celor care au cel puţin trei vaci. Majoritatea crescătorilor de animale au una, cel mult două vaci, fiindcă n-au posibilităţile necesare pentru a întreţine un număr mai mare. Cei care vor cu tot dinadinsul să ia subvenţia respectivă, ţin mai multe, dar sunt animale de inventar, nu de producţie. Este evident faptul că se urmăreşte înmulţirea animalelor, dar nu se au în vedere realităţile concrete de la noi. La terenuri a fost cum a fost în anii trecuţi, de anul acesta lucrurile s-au scrântit de-a binelea. Nu se mai dă subvenţie la întreaga suprafaţă pe care o deţii, ci doar la acele bucăţi de teren care depăşesc 3.000 metri patraţi. Poţi să ai oricât pământ, dacă-l ai sub formă de parcele sub 3.000 metri patraţi, nu ţi se dă nimic. Aberaţia e şi mai mare, când se pune problema moştenirilor. O familie a cumpărat un pogon de pământ(5.000 metri patraţi). Familia respectivă moare, lăsând un fiu ca moştenitor. Pe certificatul de moştenitor, fiul va primi 2.500 metri patraţi de la tată şi 2.500 metri patraţi de la mamă. Asta pe hârtie, fiindcă în realitate cele două bucăţi formează un bloc de 5.000 patraţi, pentru care există act de vânzare-cumpărare. Dacă ar trăi cumpărătorii, ar beneficia de subvenţie, fiindcă ar avea o bucată de teren de 5.000 metri patraţi. Dacă ei au murit şi se prezintă fiul cu certificatul de moştenitor, nu i se dă nimic, fiindcă n-are  bucăţi de teren  de cel puţin 3.000 metri patraţi. Interesant este că impozitul se plăteşte la orice suprafaţă, indifferent de mărimea ei! Tâmpenie mai mare ca asta greu poţi să găseşti.

Desigur, legea urmăreşte stimularea marii proprietăţi, dar nu se are în vedere marea masă a populaţiei din mediul rural, mai cu seamă cea din zonele de deal şi de munte, care deţine animale puţine şi terenuri  mici, după cum şi starea  ei materială este atât de precară. Altfel spus, celui care are i se va mai da, celui ce n-are i se ia şi ceea ce i se părea că are! Frumos!  Oare, parlamentarii noştri cunosc realitatea de pe teren, când votează o lege?  Mă îndoiesc!

*

Realizări lăudabile. Episcopia Severinului şi Strehaiei a realizat în aceste ultime săptămâni două lucruri de o importanţă culturală şi spirituală excepţională. În primul rând amintim revista dedicată nevăzătorilor, în alfabetul Braille, prima de acest fel din ţară. Se urmăreşte să se realizeze şi slujbe pentru surdo-muţi, în cadrul cărora comunicarea să se facă prin mimică şi gesticulaţie. Precizăm, că în Piteşti funcţionează de câţiva ani buni o biserică pentru surdo-muţi şi poate să mai fie astfel de locaşuri şi în alte oraşe. Slavă Domnului, că se mai găsesc oameni, care să se gândească şi la sufletul acestor amărâţi!

A doua realizare importantă a eparhiei noastre este un CD cu melodii din nordul Mehedinţiului, culese şi cântate la  de Părintele Stelică Zoican de la Balta. Precizăm că anul trecut a apărut primul CD de acest fel, acum apare al doilea într-o realizare tehnică superioară. Părintele este un împătimit al folclorului mehedinţean, care a adunat de-a lungul vieţii nenumărate doine, cântece şi jocuri, pe care le-a cântat la fluier singur sau cu echipa de fluieraşi, pe care a format-o, a instruit-o şi a condus-o până pe scenele de primă mână ale Bucureştiului.  Este meritul Prea Sfinţitului Episcop Nicodim de a valorifica sub această formă o zestre spirituală mehedinţeană inestimabilă. Îi urăm Părintelui Stelică Zoican viaţă lungă şi putere să mai adune şi alte giuvaeruri ale sufletului neamului şi să găsească mereu în Prea Sfinţitul şi în alţi oameni de bine sprijinul necesar pentru a le pune în valoare.

*

Olimpiada de Religie. La 20 Mart. A avut loc la Tr. Severin faza judeţeană a Olimpiadei de Religie. De la şcoala din Malovăţ s-au calificat pentru această fază două eleve: Craşoveanu Cristiana Gabriela din cl. a VI-a, nepoata Domnului Craşoveanu Valeriu din Malovăţ, care a obţinut menţiune la fază şi Stănciulescu Adelina Ileana din cl. a V-a, fiica Domnului Stănciulescu  Vasile din Bârda. Felicitări lor şi familiilor lor!

*

Simpozioane. Cântăreţul parohiei noastre, Stănciulescu Cristian, a făcut parte din delegaţia Facultăţii de Teologie din Craiova, care a participat în zilele de 11-12 martie la Sesiunea de Comunicări Știinţifice Studenţeşti, cu tema: Preoţia—misiune şi vocaţie în contextul actual, desfăşurată la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universităţii Babeş-Bolay din Oradea. Cântăreţul nostru a prezentat comunicarea: Aspecte privind misiunea preoţească—ieri  şi azi.

*

Expertiză tehnică. Conform hotărârii instanţei, Domnul expert Istrate Marin din Tr. Severin a fost numit să efectueze o expertiză tehnică privind terenurile solicitate de parohia noastră în Bucium, la înalta tensiune, şi în Dealul Corbului. Domnul Expert s-a prezentat, conform programării, a făcut recunoaşterea terenului şi măsurătorile de rigoare, dar, până la termenul cuvenit n-a depus raportul de expertiză(30 Martie), aşa încât procesul s-a amânat pentru luna mai. Vom vedea!

*

Tranzacţii de terenuri. La solicitarea Primăriei Malovăţ, în şedinţa sa din 28 Martie, Consiliul Parohial al Parohiei noastre a analizat posibilitatea unei tranzacţii între primărie şi parohie în sensul următor. Având în vedere obligativitatea primăriei de a construi 10 case pentru funcţionarii navetişti de pe raza comunei, aceasta a solicitat parohiei terenul din Țigăreni, din spatele şcolii, fiind acolo zonă construibilă. I-a oferit, în schimb, suprafaţă echivalentă(6.920 mp) în terenul aflat la dispoziţia primăriei de la Crovul Neamţului. Mai bine-zis, este vorba de o bucată din  plantaţia de pomi, care se întinde de la drumul ce duce din şoseaua Malovăţ-Balta spre Crovul Neamţului, acolo unde era bazinul de tablă suspendat pe piloni. În urma discuţiilor purtate de consiliu, s-a convenit şi Domnul Primar George Bazavan a fost de accord, ca tranzacţia să se facă sub formă de vânzare-cumpărare în fiecare caz, pentru mai multă siguranţă. Urmează să se facă formalităţile de rigoare.

*

Lucrări la cimitire. Conform apelului făcut în ,,scrisorile” precedente, câţiva enoriaşi ai parohiei noastre au înţeles şi au ieşit la curăţenia cimitirelor în zilele de 21, respective 28 martie. La Bârda s-a făcut treabă bună, dar la Malovăţ nu s-a terminat lucrarea şi a rămas stabilit că acţiunea se va repeta pe 11 aprilie. Enoriaşii care au participat la curăţenia cimitirului din Bârda au fost următorii: Avram Dumitru, Ivaşcu Domnica, Ciontea Traian, Luca D. Maria, Luca Mihai(Puraică), Coman Elena, Butoi Ion, Butoi Violeta Carmen, Rolea Drina, Răulescu Eleonora şi Malescu Gheorghe. Dumnezeu să le răsplătească tuturor! Pe cei de la Malovăţ îi vom  menţiona în numărul viitor al ,,Scrisorii pastorale”, adăugând şi pe cei ce vor veni pe 11 aprilie.

*

Ajutoare. Parohia noastră a primit o serie de ajutoare şi donaţii astfel: Doamna Ing. Aurica Zăuleţ din Tr. Severin, fiică a satului Bârda, a  donat 100 lei; Doamna Dragomir Virginia din Bârda a dat pentru contribuţia de cult pe 2010 suma de 100 lei; Doamna Ionescu Ana-Maria din Câmpina(PH) a donat 60 lei;  Doamna Gaiţă Rodica din Orşova, fiica regretatului Bădescu Petre din Bârda, Domnul Nistor Gheorghe din Tr. Severin, fiul regretatului Nistor Ion din Malovăţ, Domnul Popescu Iulian din Italia, fiul Domnului Popescu V. Ion din Malovăţ, Doamna Crăciunescu Valeria şi Domnişoara Nisioi Mihaela, ambele din  Câmpulung-Moldovenesc(SV), au donat câte 50 lei. Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

Conform hotărârii Consiliului Parohial din 28 martie, Parohia noastră a acordat şi anul acesta câteva ajutoare unor enoriaşi cu situaţii dificile din parohia noastră astfel: Oproiu Dumitru(pentru fiică), Cojocaru Maria, Ploştinaru Dumitru(pentru soţie), Badea Leontina(pentru nepot), Căprioru Ion, Ștefu Constantin(pentru copil), toţi din Malovăţ, şi Mihăilescu Ana şi Stănciulescu Ion(pentru copil) din Bârda, câte 50 lei. Ajutoarele au fost trimise prin poştă, cu mandat poştal.

*

Având în vedere rezultatele obţinute de cele două eleve de la Școala din Malovăţ la faza judeţeană a Olimpiadei de Religie, Consiliul Parohial al parohiei noastre a a hotărât în şedinţa sa din 28 martie să le acorde  recompense astfel: Craşoveanu Cristiana Gabriela din cl. a VI-a, nepoata Domnului Craşoveanu Valeriu din Malovăţ, care a obţinut menţiune la faza judeţeană din 20 martie, primeşte 200 lei; Stănciulescu Adelina Ileana din cl. a V-a, fiica Domnului Stănciulescu  Vasile din Bârda, primeşte 100 lei. Banii au fost înmânaţi în clase, în faţa celorlalţi elevi, sub semnătură de primire. Sperăm că aceste recompense vor răsplăti, cât de cât, nu numai efortul celor două eleve, ci vor fi un imbold la învăţătură pentru ceilalţi colegi, fiindcă, de ce să n-o recunoaştem, olimpiade şi concursuri vor mai fi.

*

În cursul lunii martie s-a donat pâine credincioşilor participanţi la slujbe şi unor bolnavi din sat astfel: 5 Martie(Bârda): 60 pâini; 14 Martie(Malovăţ): 180 pâini. În total, în luna martie s-au donat 240 pâini. Costul acestora a fost suportat de către Domnul Surugiu Ion, patronul brutăriei din comună. Dumnezeu să-i ajute!

*

Contribuţia de cult. La sfârşitul primului trimestru al anului, constatăm că au achitat contribuţia de cult pe 2010  majoritatea enoriaşilor noştri. Exprimată în procente, situaţia ar fi aceasta:  în Malovăţ 92,37%, iar în Bârda au achitat 90,79%. La nivel de parohie au achitat 91,85%. E un procent excepţional! Vă mulţumim cordial. Reamintim că în parohia noastră contribuţia de cult nu este obligatorie. Fiecare plăteşte dacă vrea şi cât vrea. Indiferent dacă plăteşte ceva sau nu, serviciile religioase sunt gratuite pentru toţi, iar  preotul stă la dispoziţia tuturor deopotrivă, fără deosebire. Amin.

*

Publicaţii. Parohia noastră a publicat în această perioadă, prin Editura Sitech din Craiova, cartea preotului Dvs. Studii şi documente privind Istoria României, vol. II. Banatul(458 pag.). Cartea are prefaţa semnată de Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae Dură, prorectorul Universităţii ,,Ovidius” din Constanţa şi reprezintă o parte din teza de doctorat a autorului. În carte este valorificată arhiva Protoieriei Mehadia din perioada 1780-1886 şi se  analizează în special aspectele juridice şi canonice. Dacă în volumul I, publicat în 2004, se urmăreau aspectele istorice, în prezentul volum vom întâlni numeroase elemente de drept internaţional, constituţional, penal, civil, administrativ, procedural şi canonic. Cartea este rezultatul unei îndelungate cercetări şi ea poate fi de folos în egală măsură atât omului se carte, cât şi omului simplu, îndrăgostit de istoria locurilor şi oamenilor din Banat. Cartea se vrea, de fapt, o frescă de viaţă românească din secolele XVIII-XIX. Sperăm că în curând să dăm la lumină şi volumul III, care să cuprindă documentele propriu-zise pe care s-a bazat cercetarea noastră, cât şi alte documente bănăţene descoperite între timp, care n-au legătură cu arhiva Protoieriei Mehadia, dar au cu Istoria Banatului.

*

Alte câteva articole au fost publicate de către preotul Dvs. în această perioadă, după cum urmează: Nicolae Iorga – martirul neamului, în ,,Revista Singur”, Târgovişte, 2010, 20 ian.., ediţie on-line(http://www.revistasingur.ro);Vremea căţeilor, în ,,Romanianvip”, Dallas, SUA, 2010, 26 mart., ediţie on-line(http://www.romanianvip.com); Frica de moarte, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XVIII(2009), nr. 5090(23 dec.), p. 10; Terorismul, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XVIII(2009), nr. 5090(23 dec.), p. 10; Troiţe pentru eroi, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XIX(2010), nr. 5138(5 mart.), p. 10; Povestea cârnatului de vulpe, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XIX(2010), nr. 5138(5 mart.), p. 9; Tata Costică la concurs, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XIX(2010), nr. 5145(16 mart.), p. 9; Scrisoare pierdută, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XIX(2010), nr. 5146(17 mart.), p. 9; Războaie şi războaie, în ,,Datina”, an. XIX(2010), nr. 5149(20-21 mart.), p. 9;  Costel Busuioc, în ,,Datina”, Tr. Severin,  an. XIX(2010), nr. 5152(25 mart.), p. 9; O vorbă despre post, în ,,Datina”, an. XIX(2010), nr. 5153(26 mart.), p. 10; ,,Scrisoare pastorală”, nr. 174, în în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 2010, 3 mart., ediţie on-line (http:// www. observatorul.com); ,,Scrisoare pastorală”, nr. 175, în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 2010, 18 mart., ediţie on-line(http://www.observatorul.com); Crima de la Izverna, în ,,Clipa”, S.U.A., an. XX(2010), 13 febr., ediţie on-line(http://www.clipa.com) şi în în ,,Revista Singur”, Târgovişte, 2010, 27 ian., ediţie on-line(http://www.revistasingur.ro);; Lupii la stână, în ,,Clipa”, S.U.A., an. XX(2010), 13 febr., ediţie on-line (http://www.clipa.com) şi în  ,,Revista Singur”, Târgovişte, 2010, 27 ian., ediţie on-line(http://www.revistasingur.ro);

*

Înmormântări. La 24 Mart. am oficiat slujba înmormântării pentru  Crumpei Mărioara(56 ani) din Malovăţ. Dumnezeu s-o ierte!

*

Program. În cursul lunii aprilie avem următorul program de slujbe: 1 Apr.(Pomeniri dimineaţa, la ora 8, la Bârda, slujbă la Malovăţ; seara denie la Bârda); 2 Apr. (dimineaţa spovedim şi grijim în Malovăţ adulţii, la biserică şi în sat; seara denie cu Prohod la Bârda de la ora 19, denie cu prohod la Malovăţ, de la ora 21); 3 Apr.(dimineaţa spovedim şi împărtăşim copiii la biserica din Malovăţ; seara, la ora 19, pomeniri la Malovăţ; la ora 23 începe slujba Învierii la Bârda); 4 Apr.(la ora 3 noaptea începe slujba Învierii la Malovăţ); 5 Apr.(slujbă la Bârda, cu slobozirea Paresimilor la vii); 6 Apr. (slujbă la Malovăţ, cu slobozirea Paresimilor la vii); 10 Apr. (pomeniri la Bârda  dimineaţa şi de la ora 11 la Malovăţ, cu slobozirea Paresimilor la morţi); 11 Apr. (Malovăţ); 17 Apr. (Malovăţ-Bârda); 18 Apr. (Bârda); 23 Apr. (slujbă la Bârda, pomeniri la Malovăţ, la ora 12); 24 Apr. (Malovăţ-Bârda); 25 Apr. (Malovăţ). Pe parcurs, vom stabili programul privind curăţenia generală a bisericilor. În restul timpului, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la şcoală sau la telefon 0724.99.80.86. Poate fi contactat şi pe e-mail la adresa: stanciulescubarda@gmail.com.

*

Sărbătorile Sfintelor Paşti să le petreceţi cu sănătate şi cu bucurii, împreună cu toţi cei dragi ai Dvs.!

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

%d blogeri au apreciat asta: