„Scrisoare pastorală“ nr. 147

În zilele de 2-3 Decembrie, preotul Dvs. a participat la Congresul Spiritualităţii Românilor de Pretutindeni, ediţia a XII-a, care a avut loc la Alba-Iulia. Preotul a fost invitat de către Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. A prezentat comunicarea Ideea de unitate naţională în gândirea română modernă. Congresul s-a desfăşurat în Sala Unirii, acolo unde, la 1 Decembrie 1918, s-a hotărât ca Transilvania să se unească cu România. Au participat aproape 300 de delegaţi din 28 de ţări. Dintre preoţi, în afară de-al Dvs., a mai participat unul din Africa de Sud! Mai era înscris unul de la Moscova, dar n-a mai venit. Din prezidiul congresului au făcut parte Senatorul Adrian Păunescu, Prof. Univ. Dr. Victor Crăciun, poetul Grigore Vieru, Acad. Dumitru Dabija, I.P.S. Iosif, mitropolitul Europei Centrale şi Meridionale, I.P.S. Andrei Andreicuţ al Alba-Iuliei, prefectul judeţului Alba şi multe alte oficialităţi. Totuşi, s-au simţit câteva mari absenţe în ce priveşte autorităţile române, politice şi administrative. Nu a participat nimeni din partea preşedinţiei, parlamentului, Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român etc. S-a motivat acest lucru prin faptul că alegerile ,,fixate de o minte diabolică” în imediata vecinătate a zilei de 1 Decembrie au umbrit toate manifestările dedicate Zilei Naţionale a României, inclusiv congresul. Din luările de cuvânt ale delegaţilor veniţi din străinătate, am reţinut câteva elemente foarte importante, astfel: I. Basarabia: Poetul Grigore Vieru a citit o emoţionantă poezie, din care reieşea că Basarabiei îi este dor de Patria-Mamă; Poetul Andrei Strâmbeanu a vorbit de rolul Ligii Culturale pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor înainte de Unirea de la 1918, cât şi după aceea pentru consolidarea Unirii. Acelaşi rol important ar trebui să-l aibă şi azi. Liga are nevoie de fonduri proprii, ca să-şi poată realiza proiectele. În Oregoi sunt 300 de copiii români şi au nevoie de cărţi româneşti. Atenţiona asupra deznaţionalizării ce se face prin Biserică de către forţele filoruse basarabene. Atenţiona, de asemenea, asupra persecuţiilor ce le face preşedintele Voronin şi susţinătorii lui asupra românilor şi reprezentanţilor lor din forurile politice şi legislative. Este necesar ca organele diplomatice româneşti să pună serios în discuţie Pactul Ribentropp-Molotov şi să militeze pentru desfiinţarea lui(Continuare în numărul viitor).

*

Memoriul lui Gheorghe Duncea(continuare din numărul trecut):”Şi acum îmi voi începe povestirea mea şi ascultaţi dragi urmaşi. Teodor Vladimirescu, născutu-s-a în comuna Vladimir din judeţul Gorj, şi, după spusele fratelui meu, călugărul Gherasim Duncea, s-ar fi născut la anul 1766, dintr-o mamă văduvă. In timpul de atunci, fratele meu, călugărul Gherasim, care făcea serviciu la mănăstirea Schitu-Topolniţa (umblând după milostenii prin judeţul Gorj), poposea în tot timpul în casa părintească a Slugerului Teodor. Călugărul, văzând că mama lui e foarte săracă şi că mai avea doi copii mai mari, 1-a luat pe Slugerul Teodor şi l-a adus la mine în comuna Prejna.

Atunci călugărul l-a învăţat să citească şi să scrie. În comuna Prejna a venit la vârsta de … ani. După, vreo şase ani, de la venirea lui în comuna Prejna, văzând călugărul la el poamă frumoasă, l-a luat şi l-a dus la moşia Cuconului Glogoveanu, la Baia de Aramă şi a vorbit cu acesta ca să-1 ducă împreună cu fiul său la Craiova, să înveţe carte boierească. Acolo, la Craiova, Teodor, învăţând trei ani carte boierească, a ajuns la boieria de Sluger. Atunci Glogoveanu l-a numit mai mare peste moşiile sale din Baia de Aramă, Glogova şi Filiaşi.

La moşia din Baia de Aramă şi Glogova, Teodor a găsit un logofăt cu numele de Covrea, care era din Cerneţi, capitala judeţului Mehedinţi. Cu acest logofăt, Teodor s-a îngăduit foarte bine. Teodor legă prietenie strânsă, făcându-se frate de cruce cu Covrea; şi s-au legat amândoi prin jurământ că nu vor pleca de la boier, până nu vor face capital mare, cu care să adune arme, ca să se răscoale contra stăpânirii şi să scape ţara de greci. Această idee a lui Teodor i-a venit din întâlnirile dese, care le făcea cu Horia Albac în târgul Haţegului. Însă el nu putea să pornească odată cu Horia fiind prea tânăr atunci, având numai 18 ani şi nepregătit. Toţi boierii din această vreme adunau la moşiile lor turme mari de vite numite zahanale, pe care le îngrăşau la moşiile lor şi le trimiteau peste graniţă în Transilvania.

Cuconul Glogoveanu, având legături cu negustorii din Transilvania, a primit carte de la ei să trimită 2000 capete vite mari (boi şi vaci). Atunci boierul a adunat toate vitele sale de pe moşii şi le-a dat în primirea lui Teodor şi a lui Covrea, ca să le ducă peste munţi, la Haţeg. Înainte de a porni cu vitele, boierul le-a fixat trei preţuri; şi dacă nu va putea să le vândă cu nici un preţ din aceste trei, să le întoarcă înapoi. Ei au pornit cu vitele pe valea Jiului şi, ajungând între munţii Parângului, au poposit. Acolo Teodor şi Covrea au întărit jurământul cu moartea, că dacă vor vinde vitele cu preţul cel dintâi, boierului să-l dea pe cel de al treilea, oprindu-i două părţi din bani.

Ajungând cu vitele la Haţeg, li s-a împlinit dorinţa lor şi au vândut vitele cu preţul întâiu. Când s-au întors la boier au spus că de abia le-au da cu preţul cel de al treilea, oprind două preţuri din bani. După aceasta Covrea nu se mai ţinu de jurământul făcut cu Teodor şi îi ceru lui Teodor să împartă banii. Teodor, văzându-se cu bani în urma jurământului făcut cu Covrea, a început să-şi îndeplinească scopul său, organizându-se în mod secret. Atunci el veni la mine la Prejna într-o duminică, frumoasă zi de primăvară, florar 20 — 1805, şi mi-a destăinuit toate planurile lui în casa mea, unde erau de faţă eu şi prietenii mei: Zoican de la Balta, Petre Bălteanu şi preotul Nicolae Macu din Costeşti, care este parohul bisericii. Şi în faţa lui am depus jurământul si am jurat cu mâinile pe cruce, ca acel care din noi se va lepăda sau trăda să fíe jupuit de viu. Atunci am şi pornit la lucru”(Continuare în numărul viitor).

*

Cu multă amărăciune am constatat că anul acesta ziua de 1 Decembrie nu a fost sărbătorită la nivelul corespunzător de către Biserica Ortodoxă Română. Am în vedere tam-tam-urile ce se făceau altădată, când era vorba de 1 Mai, 23 August, 7 Noiembrie, 30 Decembrie. Se împlineau anul acesta 90 de ani de la Marea Unire, deci nu era o zi oarecare. Sfântul Sinod nu a trimis măcar o pastorală preoţilor şi credincioşilor, aşa cum face în fiecare an, când e vorba de colecta pentru Fondul Central Misionar. Ar fi fost potrivită şi o pastorală a ierarhilor locului, o şedinţă cu preoţii sau măcar un telefon de la protoierie, care să pună pe preoţi în temă şi să-i îndemne să facă o slujbă de pomenire şi să ţină un cuvânt potrivit enoriaşilor, duminică, 30 noiembrie. Biserica nu face politică, dar nu înseamnă că a ne pomeni morţii şi eroii, a ne aduce aminte de momentele cruciale din istoria neamului este politică. Astăzi, când procesul de deznaţionalizare este în curs şi tot mai intens, măcar Armata şi Biserica să menţină trează conştiinţa unităţii de neam, conştiinţa identităţii noastre româneşti. Pentru o asemenea cauză, scuzele nu-şi au locul.

*

La 11 Decembrie a avut loc în Malovăţ un eveniment de mare importanţă: inaugurarea dispensarului. În urmă cu un an şi jumătate, preotul luase iniţiativa de a construi în curtea bisericii, prin parohie, un dispensar, cel vechi fiind în situaţie critică şi ameninţând cu prăbuşirea. Domnul Primar George Bazavan a venit la biserică împreună cu câţiva consilieri şi, în faţa Adunării Parohiale, a promis că primăria va construi dispensarul. Iată că s-a ţinut de cuvânt şi de data aceasta. A realizat poate cel mai frumos, dotat şi spaţios dispensar din mediul rural mehedinţean. La inaugurare au participat oficialităţi ale comunei şi ale judeţului. Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor format din Prot. Cameniţă Ştefan, Pr. Ionuţ Ştefan din Negreşti şi preotul Dvs. Un grup de elevi de la Şcoala din Malovăţ, condus de Prof. Picu Liliana, au prezentat un program de colinde şi o scenetă. S-au ţinut cuvântări. Mulţumim cordial Domnului Primar George Bazavan, foştilor şi actualilor consilieri ai Primăriei Malovăţ, tuturor celor ce au sprijinit această lăudabilă iniţiativă. Alături de localurile primăriei, căminului cultural, şcolilor, bisericilor, dispensarul devine un obiectiv al comunei, care va folosi nu numai generaţiei actuale, ci şi copiilor şi nepoţilor noştri. Şi dacă în decembrie anul trecut s-a inaugurat căminul cultural, anul acesta dispensarul, i-am propus Domnului Primar să încerce ca pentru anul viitor să inaugureze o viitoare bibliotecă publică, de care ar fi mare nevoie în comuna noastră.

*

Am primit o serie de ajutoare băneşti astfel: Doamna Dorina Zdroba(Bucureşti): 230 lei; Domnul Prof. Virgil Sfetcu (Bucureşti), fiu al satului Bârda: 150 lei; Doamna Mătuş Natalia(Timişoara): 88 lei; Doamna Cobârjoiu Ioana(Cluj-Napoca): 60 lei; Doamna Ing. Zăuleţ Aurica(Tr. Severin), fiică a satului Bârda: 100 lei; Doamna Mihaela Func(Hanau-Germania): 76 lei; Domnul I. Miclău(Sydney-Australia): 190 lei.; Domnul Ing. Cudalbu Octavian(Baia Mare):200 lei; Doamna Carmen Ilinca(Tr. Severin): 100 lei. Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

În luna noiembrie am donat pâine credincioşilor prezenţi la slujbe astfel: 8 Nov. (Malovăţ): 85 pâini; 9 Nov.(Bârda): 56 pâini; 16 Nov.(Malovăţ): 165 pâini; 23 Nov.(Bârda): 64 pâini; 30 Nov.(Malovăţ): 174 pâini. În total, s-au donat în luna noiemmbrie 544 pâini. S-au donat, de asemenea, reviste ,,Didahia”, oferite de Episcopia Severinului şi Strehaei.

*

La 4 Decembrie, preotul Dvs. a participat la înmormântarea regretatului Dr. Artur Silvestri din Bucureşti. Slujba de prohodire a avut loc la biserica Sf. Visarion, fiind oficiată de către un sobor de preoţi şi diaconi condus de Prea Sfinţitul Vicenţiu Ploieşteanu, vicar patriarhal. A participat multă lume. Au vorbit, la biserică şi la Mânăstirea Pasărea, unde a fost înhumat, Prea Sfinţitul Vicenţiu, scriitori, ziarişti, oameni de cultură. A vorbit şi preotul Dvs. Artur Silvestri lasă un gol imens în cultura şi publicistica românească, în sufletele celor care l-au cunoscut, l-au iubit şi l-au apreciat. Despre el se va vorbi mult de aici încolo, fiindcă a lăsat o imensă zestre culturală în urma sa. Dumnezeu să-l ierte!

*

În această perioadă, parohia noastră a publicat volumul fostului mitropolit al Olteniei Nifon Criveanu, Maxime şi cugetări pentru viaţă(432 pag.). Întotdeauna mi-au plăcut maximele şi cugetările. Am parcurs multe lucrări de acest gen, mi-am cumpărat astfel de cărţi de câte ori le-am aflat prin librării, am alcătuit eu însumi mai multe culegeri. Şi, totuşi, cartea aceasta, alcătuită de fostul mitropolit al Olteniei, Nifon Criveanu, mi s-a părut a fi altceva decât cele ce am întâlnit. Am citit-o cu mulţi ani în urmă, dar nu m-am putut despărţi de amintirea ei. Multe cugetări din ea mi-au rămas în memorie şi le-am citat cu plăcere ori de câte ori s-a ivit prilejul, ca pe nişte jaloane orientative pe drumul vieţii. M-am întrebat chiar de unde vine acest interes, această ataşare de cartea ierarhului oltean. Cred că am găsit până la urmă răspunsul: este alcătuită de un om cu multă ştiinţă de carte, care şi-a selectat cu grijă lecturile, convins fiind de efemeritatea vieţii pământeşti şi de importanţa fiecărei clipe ce ne este dată; este alcătuită de un om cu un bogat fond de cultură teologică, care a filtrat cu grijă orice citat ce l-a înscris în agenda sa de lucru; este alcătuită de un om, care a vrut ca prin această carte să facă o lucrare de apostolat în lume, o prelungire a misiunii sale pastoral-misionare.

*

Mitropolia Olteniei, în colaborare cu Facultatea de Teologie din Craiova, au organizat un concurs pentru tineret pe tema Teologia în actualitate. Concursul a constat din lucrări scrise. La concurs a participat şi cântăreţul parohiei noastre, Stănciulescu Cristian. El a obţinut premiul I. Felicitări!

*

Aşa cum am menţionat în numerele precedente ale publicaţiei noastre, la 30 Noiembrie am încheiat colectarea contribuţiei de cult şi ajutoarelor băneşti pentru parohie pentru anul 2008. Situaţia se prezintă astfel: a)În Malovăţ au achitat contribuţia de cult 91,73%. Dintre fruntaşi menţionăm : I. Glavan Dumitra: 570 lei; II. Ciurel Dumitru: 200 lei; III. Coman Vasile: 151 lei; IV. Almichi Constantin: 150 lei; V. Manolea Emanoil: 124 lei; VI. Pera Nicolae: 122 lei; VII. Vasilescu Petre şi Munteanu Nicu: câte 120 lei; VII. Bobiţ Gh. Ion şi Tărăbâc Grigore: câte 115 lei ; VIII. Manolea Nicolae şi Teşilă Elisabeta: câte 112 lei; IX. Popescu Marga şi Munteanu Iancu-Sorin: câte 110 lei; X. Cioabă Ioana: 109 lei; XI. Căpeţ Angela: 108 lei; XII. Ungureanu Gheorghe şi Crumpei Vasile : câte 107 lei; XIII. Bobiţ Gheorghe, Crumpei Gheorghe şi Ionaşcu Maria: câte 105 lei; XIV. Căprioru Gheorghe, Borugă Vasile(I), Borugă Ion, Pereanu Viorel şi Voican Tudor: câte 102 lei; XV. Ionaşcu Gheorghe şi Munteanu Iancu-Sorin: câte 100 lei; XVI. Belega Gheorghe: 94 lei; XVII. Popescu Mihai: 83 lei; XVIII. Popescu Mihai: 82 lei; XIX. Iosu Doru şi Coman Gheorghiţă: câte 80 lei; XX. Ciobanu Petre: 79 lei; XXI. Ciobanu Gheorghe şi Crăciunescu Alexandru: câte 75 lei; XXII. Surugiu Eugenia şi Popescu V. Ion: 72 lei; XXIII. Popescu Ştefan: 71; XXIV. Coman Constantin, Manolea Natalia, Munteanu Iorgu şi Ungureanu Mircea: câte 70 lei; XXV. Dragotă Nicoliţa: 67 lei; XXVI. Ciobanu Doru: 65 lei; XXVII. Ştefu Constantin: 63 lei; XXVIII. Surugiu I. Ion(Brutarul), Băleanu Petre, Almichi Ion, Voican Petre, Baltac Guţa, Coman Eugenia, Baltac Ion, Giurescu Lucreţia, Ciurel Valentin şi Micu Valeriu: câte 62 lei; XXIX. Bazavan Dumitru, Ionaşcu Ştefan, Ghilerdea Sevastian, Pera Aurica, Bazavan Ilca, Dima Vasile, Meilă Nicolae, Borugă Mihai, Ungureanu Florin, Badea Marius, Michescu Ion şi Pau Olimpia: câte 60 lei; XXX. Oproiu Petre: câte 59 lei; XXXI. Vişan Gh. Ion, Ungureanu Elena, Iorgovan Vergina, Mateescu Liviu, Paicu Gh. Maria, Mateescu Liviu, Popescu Angelu, Pau Daniel, Crumpei Alexandru, Ică-Căprioru Gheorghe, Tărăbâc Lucian(II), Badea Nicolae, Bondoc V. Maria, Cioabă Constantin, Mănescu Dumitru şi Hurduc Maria: câte 57 lei; XXXII. Meilă Pantelie: 56 lei; XXXII. Guţescu Jenică, Mănescu Elena, Bondoc A. Maria, Iorgovan Gheorghe, Bazavan Gheorghe(II), Meilă Emil, Surugiu Mihai şi Bazavan Oană: câte 55 lei; XXXIII. Bondoc Dumitru şi Manolea Grigore: 54 lei; XXXIV. Badea Ion: 53 lei; XXXV. Iordache Mihai, Cojocaru Titu, Crăciunescu Tică, Boncioc Dumitru, Tănase Dumitru, Glavan Pompiliu, Bucică Bebe, Mănescu Vasile, Ianăş Alexandra şi Almichi Ilie: câte 52 lei; XXXVI. Ionaşcu Neluş, Paicu Elena(II) şi Vişan Ana(I) şi Paicu Elena: câte 51 lei;XXXVII. Manolea Victoria, Bazavan Claudiu, Surugiu V. Ion, Popescu Mirela, Orodan Aneta, Băleanu Ioana, Chilom Dan, Dima V. Vasile, Lupşa Dumitru, Bondoc Anton, Badea Marieta, Dragotă Alexandru, Popescu Goriţă, Munteanu Puiu, Spânu Nicolae şi Popescu D. Ion: câte 50 lei;

b) În Bârda au achitat contribuţia de cult 95,29%. Dintre fruntaşi menţionăm: I. Ivaşcu Vasile: 155 lei; II. Boroancă Ilie: 122 lei; III. Bobocea Savu: 117 lei; IV. Horodnic Tudor: 110 lei; V. Luca Nică şi Gârbovan Ion: câte 105 lei; VI. Popescu Ion: 104 lei; VII. Dăescu Virgil: 103 lei; VIII. Dragomir Virginia şi Răulescu Eleonora: câte 100 lei; IX. Mema Ion: 80 lei; X. Avram Dumitru: 70 lei; XI. Motreanu Ilie: 67 lei; XII. Botoşan Dumitru: 60 lei; XIII. Malescu Gheorghe şi Butoi Ion : câte 57 lei; XIV. Curea Gan, Luca Ana, Sfetcu Bebe şi Rolea Pantelie: câte 55 lei; XV. Cimpoieru Elena: 54 lei; XVI. Curea Nicu şi Duţoniu Gheorghe: câte 53 lei; XVII. Dragomir Nicolae, Anghel Domnica, Coman Elena, Mema Ştefan, Luca Jana, Stănciulescu Victor, Gârbovan Niculina şi Rolea Ion : câte 52 lei; XVIII. Anghel Nicolae, Fugaşin Aurel, Rădulescu Gica, Curea Gigi, Lasculescu Constantin, Gheran Pantelie, Sfetcu Doru, Sfetcu George, Sfetcu Sorin, Rolea Marina, Sfetcu Eugen, Stoichină Dumitru, Mucioniu Gheorghe, Dragomir Bădiţă, Sfetcu Aurel(I) şi Luca Vasile: câte 50 lei.

La nivel de parohie au achitat 92,89%. Contribuţia nu a fost în suma fixă, ci după principiul: fiecare dacă vrea, cât vrea şi cât poate. Contribuţiile de cult s-au înscris între un leu şi 570 lei. Tuturor celor menţionaţi mai sus, cât şi celor care au achitat mai puţin şi pe care nu-i putem menţiona din lipsă de spaţiu, le mulţumim cordial şi rugăm pe Bunul Dumnezeu să le răsplătească tot ajutorul pe care ni l-au dat! Datorită dumnealor am putut să supravieţuim ca instituţie şi să realizăm o fărâmă de bine în plan religios, social şi cultural. Serviciile au fost gratuite, inclusiv pentru cei care n-au avut posibilitatea ori n-au vrut să achite nici măcar un leu. Preotul le-a stat la dispoziţie la orice oră. Acelaşi principiu va fi aplicat şi pentru anul 2009. Lista persoanelor din afara parohiei, care ne-au ajutat în perioada 1 Decembrie 2007-30 Noiembrie 2008, o vom prezenta în numărul viitor.

*

În această perioadă am efectuat o serie de plăţi mai mari, astfel: 140 lei S.C. CEZ pentru curent electric; 470 lei Protoieriei pentru lumânări; 500 lei pentru hârtie de scris, program antivirus şi cartuşe imprimantă; 525 lei S.C.Cristin pentru pâinea donată în octombrie şi noiembrie; 1500 lei Protoieriei pentru calendare; 170 lei pentru două radiatoare necesare în altare; 3200 lei tipografiei pentru volumul Nifon Criveanu, Maxime şi cugetări pentru viaţă; 865 lei poştei pentru coletele cu cărţi expediate în noiembrie şi multe altele.

*

La 10 Dec. am oficiat înmormântarea lui Osiac Gheorghe(83 ani) din Malovăţ şi a lui Şonea Gheorghe(78 ani) din Bârda. Dumnezeu să-i ierte!

*

În luna ianuarie avem următorul program: 1 Ian.(pomeniri dimineaţa la Bârda, slujbă la Malovăţ); 2 Ian.(colindul cu Botezul în Bârda); 3 Ian.(colindul cu Botezul în Malovăţ); 4 Ian.(Bârda); 5 Ian.(colindul cu Botezul în Malovăţ); 6 Ian.(slujbă la Bârda şi Malovăţ); 7 Ian. (sluşbă la Bârda, pomeniri la Malovăţ la ora 12); 10 Ian.(Malovăţ-Bârda); 11 Ian. (Malovăţ); 16 Ian. (pomeniri la ora 8 la Malovăţ); 17 Ian.(Malovăţ-Bârda); 18 Ian.(Bârda); 24 Ian.(Malovăţ-Bârda); 25 Ian.(Malovăţ); 31 Ian.(Malovăţ-Bârda). În restul timpului, la orice oră din zi sau noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, sau la telefon 0724.99.80.86. Poate fi contactat şi pe e-mail la adresa: stanciulescubarda@gmail.com.

*

Sfintele Sărbători ale Crăciunului să le petreceţi cu sănătate şi bucurie, iar Anul Nou 2009 să vă aducă noi împliniri. La mulţi şi fericiţi ani!

Pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA

%d blogeri au apreciat asta: