„Scrisoare pastorală“ nr. 136

Dragii mei enoriaşi!

Poate mulţi dintre Dumneavoastră aţi privit în câteva seri pe diferite posturi de televiziune o situaţie penibilă. Aţi văzut un om, care coborâse atât de jos pe scara morală, încât se cutremura şi cel mai puţin familiarizat cu principiile morale. Conştiinţa fiecăruia dintre noi se revolta la vederea acelor fapte oribile, scârboase, pe care acel individ le săvârşea împreună cu alţii. Omul acela era din Italia, din Roma. Poate aţi răsuflat uşuraţi, numai că, din păcate, omul acela era român şi, mai mult, era preot. Eu însumi am simţit un fel de uşurare de moment, când patriarhia de la Bucureşti a declarat public că nu-l cunoaşte, iar el a precizat că nu este sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Române, ci a unei alte patriarhii. Omul acela apărea la televizor şi avea neruşinarea să-şi susţină viciile scârboase, care-i erau prezentate pe fond. Conştiinţa lui era atât de adormită, încât îşi apăra cu ardoare păcatul. Te îngrozeai de liniştea şi seninătatea lui sufletească, de revolta lui că noi nu-l înţelegem. Reieşea din argumentaţia lui că noi, românii de acasă, suntem înapoiaţi, tributari unor idei învechite şi nu ştim ce este libertatea, civilizaţia şi moravurile europene. Dumnezeule! Aceea era Europa!? Adevărate vremuri de sfârşit de lume şi de veac, adevărate vremuri apocaliptice, când fiara umblă pe stradă fără teamă şi fără jenă, arătându-şi părţile cele mai urâte şi vulgare!

În urmă cu patruzeci de ani, ca elev la seminar, ascultam câte un profesor care-şi făcuse studiile în străinătate spunându-ne: ,,- Măi, copii, măi, voi sunteţi nişte îngeri, mă, faţă de ce am văzut eu în Apus. Nu vă spun amănunte, ca să nu vă dau idei!” De multe ori mi-am amintit această afirmaţie, dar n-am înţeles-o. Abia acum încep s-o înţeleg. Parcă lumea s-a răsturnat de n-o mai poţi înţelege! Cum ne mai poate răbda, oare, Dumnezeu pe noi, cei ce-am transformat Pământul întreg, planeta noastră în adevărată Gomoră şi Sodomă de altădată!

Oare, de ce nu avem toţi cei ce ne-am născut români şi purtăm acest nume toată viaţa noastră demnitatea de a nu ne profana cu faptele noastre icoana ţării, indiferent pe unde ne-ar duce paşii în lume! Ţara este ca o mamă. În lume sunt multe femei, milioane de femei, dar numai una îţi este mamă. Poate aceea este mai puţin învăţată, poate mai puţin frumoasă, poate nu miroase a parfumuri scumpe şi nu are coafuri savante, poate miroase a bălegar, fiindcă a rânit la vacile din grajd, poate are hainele rupte, dar, cu toate acestea, îţi este mamă. Nimeni şi nimic pe lume nu o poate înlocui pentru tine. Femeia aceea, ai datoria, în faţa oamenilor şi în faţa lui Dumnezeu, s-o respecţi, s-o iubeşti şi să n-o împroşti cu noroiul faptelor rele, urâte, imorale. Ai şi o altă mamă spirituală, care te-a înfiat prin Botez, care este Biserica, aşa cum spune Mihai Eminescu. Nici pe aceasta n-ai dreptul s-o batjocoreşti după bunul tău plac. Ascultaţi ştirile şi vă va fi ruşine că sunteţi fraţi de neam şi de credinţă cu tot felul de criminali oribili, de oameni imorali, de oameni care şi-au pierdut busola în viaţă, de oameni bolnavi de nedumnezeire.

Doamne, Doamne, îndură-Te de neamul acesta şi nu ne mai da prilejul vreodată să vedem fapte precum cele la care am făcut referire. Simţim tot mai mult nevoia să ne speli sufletele de mizeria în care ne afundăm zi de zi, simţim nevoia să ne regăsim pe noi înşine şi să Te regăsim pe Tine!

*

De curând, doi senatori, Domnii Funar şi Ghişe, au propus o lege nouă, care s-a dovedit inutilă, neînţeleasă, asemenea unui copil avortat. Cei doi propuneau, nici mai mult, nici mai puţin, ca la posturile de radio şi televiziune să se prezinte în mod egal ,,ştiri pozitive şi ştiri negative”, ci să nu mai predomine ,,ştirile negative”, care imprimă o stare de deprimare, de rău populaţiei, o stare care influenţează copiii şi tinerii spre crimă şi violenţă. Cei doi nu puteau să explice cam ce înţeleg ei prin ,,ştiri pozitive şi negative”. Desigur, autorii legii fuseseră de bună credinţă şi vruseseră să pună stavilă avalanşei de ştiri, care prezentau tot felul de crime, de violuri, incesturi şi multe altele asemenea. Felul cum o formulaseră şi o motivaseră lăsa însă de dorit. Dacă cei doi ar fi raportat-o la morala creştină, ar fi fost cu totul altceva. Legea ar fi fost înţeleasă şi de colegii din parlament şi de omul cel mai simplu. O formulare de tipul ,,fapte morale şi fapte imorale” ne-ar fi dus cu gândul, ca popor cu mentalitate creştină, la preceptele Bibliei şi altfel am fi înţeles. Faptul ne dă de gândit un alt aspect: din păcate, am pierdut reperele, busola, sistemele de referinţă. Meteorologii când apreciază temperatura, iau ca reper punctul la care îngheaţă apa. Tot ce este mai rece, este socotit negativ şi se notează cu minus; tot ce este mai cald, este socotit pozitiv şi se notează cu plus. Toată lumea înţelege. De ce nu ne-am referi la scara de valori a Bibliei, când vorbim despre faptele noastre? De ce ne e ruşine să afirmăm că suntem creştini, chiar dacă am ajuns parlamentari sau altceva!

*

În ,,scrisoarea” trecută vă vorbeam de recenta şedinţă cu preoţii şi de viitoarele cercuri preoţeşti. Voi face referire azi la un alt aspect al noului Regulament de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române. Se vorbeşte acolo de constituirea unui fond de ajutorare a bisericilor sărace, în sensul că veniturile parohiilor vor fi centralizate la nivel de protoierie sau de episcopie şi de acolo să se asigure salariile tuturor preoţilor şi cântăreţilor, lucrările de construcţii şi reparaţii. În felul acesta, parohiile nu vor mai avea fonduri proprii, ci va exista un singur fond, în care vor pune toţi şi din care vor lua toţi! Dumnezeule! Parcă aud repetându-se principiul, care ne-a dus la dezastru economic: ,,de la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după necesităţi!” Aşa ni se spunea şi la intrarea în ceapeu: toţi vom fi proprietari, toţi vom fi beneficiari. În Bârda au băgat oamenii 150 de perechi de boi şi tot pe atâtea care şi alte acareturi, iar înainte de Revoluţie se ajunsese de nu mai avea ceapeul un car, ca să ducem un mort la cimitir! Ştim toţi ce a însemnat colectivizarea, că nici astăzi nu ne mai vindecăm, după aproape douăzeci de ani de când ne-am scăpat. Este foarte trist, că nu luăm aminte că centralizarea economică a fost falimentară în toate ţările şi că naţiunile civilizate ale lumii de astăzi promovează descentralizarea economică, aceasta fiind adevărata pârghie a progresului. O centralizare economică în cadrul Bisericii sub pretextul ajutorării parohiilor sărace ar aduce mari deservicii Bisericii în sine şi fiecărei parohii în parte. În primul rând, mulţi preoţi vor evita să înregistreze o bună parte din venituri, ştiind că de cele înregistrate vor beneficia alţii. Vor trebui instituite taxe fixe şi uniforme în toate parohiile pentru servicii. Dacă de 32 de ani de când sunt preot nu am pretins bani pentru servicii, cum voi proceda acum, dacă voi fi obligat să introduc asemenea taxe? Se vor stimula, oficial, cei care nu-şi fac datoria. Dacă tot li se asigură salarizarea, indiferent dacă au activitate sau nu, de ce să nu se ocupe de altceva?! Vor dispărea iniţiativele pastoral-misionare. Atâta vreme cât va trebui să merg cu căciula în mână la uşa protopopului sau a consilierului sau a ierarhului, ca să obţin o aprobare ca să cumpăr un kilogram de cuie şi câteva scânduri ca să repar gardul, cum voi avea neobrăzarea să cer bani ca să dau pâine la biserică, ori să public cărţi, ori să dau ajutoare celor aflaţi în dificultate din parohia mea? Cum aş putea să îndrăznesc să cer alocaţii ca să fac o lucrare de sculptură sau de pictură mai deosebită, de calitate mai bună, atâta vreme cât toţi preoţii şi toate parohiile trebuie să fie egali şi egale? Cu ce ar fi mai breaz preotul Stănciulescu, ca să primească astfel de ajutoare sau alocaţii? Cred că repartizarea unor astfel de fonduri ar stârni mari nemulţumiri, neîncredere, bănuieli şi altele asemenea, ceea ce ar aduce doar deservicii Bisericii în sine.

Mai circula în urmă cu câţiva ani o ideea genială, care, dacă s-ar fi pus în practică, ar fi fost un dezastru. Se propunea să se angajeze un fel de perceptor pe lângă fiecare protoierie şi acesta să meargă din localitate în localitate, din casă în casă şi să strângă bani pentru biserici, iar preoţii să nu mai aibă nici o atribuţie în gestionarea fondurilor. Acel ,,perceptor” să emită chitanţele, iar preotul să nu oficieze un serviciu, până enoriaşul nu-i prezintă chitanţa de achitare a sumei stabilite de la centru. Comentariile sunt de prisos!

Înainte de a se lua o măsură de genul celor de mai sus, ar trebui să se discute foarte serios cu toţi preoţii, fiindcă s-ar putea ca unele dispoziţii să fie emise de la birou şi să nu aibă o temeinică legătură cu situaţia de pe teren. Fără îndoială că, atât majoritatea preoţilor, cât şi a enoriaşilor, doresc să ajute parohiile mici şi sărace, dar după posibilităţile şi voia lor, aşa cum o fac şi când e vorba de sinistraţi sau de Fondul Central Misionar. Ar mai trebui ţinut seama şi de un alt aspect: orice apicultor de meserie nu va face niciodată dintr-un stup cu zece rame alţi zece stupi cu câte o ramă. Vor muri toţi în timpul iernii. Dacă din zece stupi cu câte o ramă va face unul cu zece rame, stupul acela va ieşi în primăvară, va fi puternic şi va putea să roiască după cum este legea firii. Cine are urechi de auzit să audă!

*

La 15 iunie s-a încheiat anul şcolar. Anul acesta, preotul Dvs. a predat Religia la Colegiul Naţional Economic ,,Theodor Costescu” din Tr. Severin la 13 clase cu aprox. 370 elevi de cl. X-XII. În fiecare săptămână a transmis, pe cât a fost cu putinţă, cuvântul şi învăţătura lui Dumnezeu acestor tineri. Mulţumim cordial conducerii colegiului, în mod special Doamnei Director Prof. Florica Kemenski, pentru tot sprijinul acordat, cât şi colectivului de profesori, pentru respectul şi colegialitatea ce au manifestat-o faţă de preot şi faţă de disciplina pe care a predat-o. Adevăraţi creştini şi oameni, care-şi iubesc profesia şi se străduiesc să pregătească pentru viaţă, sub toate aspectele, pe tinerii ce le-au fost încredinţaţi.

*

Campania electorală, care tocmai s-a încheiat, a scos în evidenţă câteva aspecte, care trebuie discutate. Unii candidaţi şi-au făcut campanie în mod civilizat, corect, cinstit. Au existat însă şi candidaţi, care au vrut să lovească pe adversari pe sub centură, recurgând la tot felul de anonime. Sub umbra anonimatului (nesemnării textului), şi-au permis să bălăcărească în mod josnic pe contracandidaţi. Şi-au permis să zică multe şi de toate, arătându-şi de fapt propria sărăcie sufletească. Mi-a ajuns în mână o astfel de ,,scrisoare” , din care am reţinut două lucruri ce trebuie lămurite acum. Zicea stimabilul anonim că preotul l-a făcut sfânt pe primarul George Bazavan. Se vedea însă de la o poştă că onorabilul nu prea a fost dus pe la biserică. Să-i fie clar zurbagiului: un preot nu poate să sfinţească pe cineva, în sensul de a-l canoniza sfânt. Aceasta n-o poate face nici un episcop, ci numai Sfântul Sinod al unei Biserici autonome şi autocefale. Mai mult, nici chiar Sfântul Sinod nu poate canoniza pe cineva aflat în viaţă, ci numai după cel puţin 50 de ani de la moartea acestuia. Preotul de la Malovăţ nu a făcut şi nu face altceva decât să evidenţieze pe enoriaşii lui sau pe alţi oameni de bine din afara parohiei, care ajută într-un fel sau altul parohia şi biserica. Preotul nu are în vedere funcţia, culoarea politică, sexul, starea economică etc. a cuiva, ci aportul pe care acela îl aduce la bunul mers al parohiei, la înfrumuseţarea locaşului. Că a apărut mai des decât alţii în ,,scrisorile” noastre Domnul primar George Bazavan este foarte adevărat, dar dânsul a apărut, fiindcă a şi făcut nu multe, ci foarte multe pentru bisericile parohiei noastre. Când au ajutat şi alţii, i-am menţionat pe fiecare în parte. Nu înseamnă însă că dacă i-am menţionat în ,,Scrisoarea pastorală” i-am făcut sfinţi. Am menţionat la timpul când au făcut donaţii pe Domnul Lulu Ciurel cu Doamna Oana, pe Domnul Dr. Artur Silvestri, pe Domnul Gheorghe Belega, familia Gheorghe şi Cecilia Verdeş, Doamna Lucreţia Omir şi mulţi, mulţi alţii, deşi nu s-a gândit nimeni că a şi devenit sfânt după ce a făcut o donaţie. Oricum, rugăm pe stimabilul, când mai vrea să scrie asemenea anonime, să încerce să le şi semneze, vorba ăluia: ,,anonimă, anonimă, dar măcar să fie semnată!” Păi, nu?

*

Trăirăm s-o vedem şi pe asta! În curtea bisericii de la Malovăţ a ajuns apa. Domnul primar George Bazavan a pus la dispoziţie toate materialele necesare(conducte, ciment, balastru etc. ) şi oamenii. Au fost săpate şanţurile şi făcute racordurile. Urmează să turnăm o placă de ciment, să aducem şi să instalăm fântâna arteziană şi placa. Încă puţin!

*

Lucrările la dispensarul comunal au avansat destul de mult. Acum se lucrează la acoperiş. Dacă va fi totul realizat conform proiectului, vom avea poate cel mai modern dispensar rural din judeţ. S-o vedem şi pe asta! Primarul nu se lasă!

*

Lucrările de aducţiune a apei la Bârda au înaintat şi ele. Se lucrează pe mai multe tronsoane. Cert este că între satele Bobaiţa şi Bârda s-a întins deja conducta. Aşteptăm apa, deşi ne temem că debitul va fi insuficient, dacă avem în vedere grosimea conductei. Vom vedea!

*

În această perioadă am primit ajutoare astfel: Doamna Omir Lucreţia din Bucureşti, fiica regretatului Constantin Omir din Malovăţ a donat iarăşi 200 lei; Doamna Popescu Mirela din Tr. Severin, nepoata regretatului Pavel Stoicheci şi Doamna Pera Maria din Tr. Severin, fiica regretatului Pera Vasile din Malovăţ, au donat câte 50 lei. Dumnezeu să le răsplătească!

*

În cursul lunii iunie s-a donat pâine credincioşilor participanţi la slujbe, cât şi unor enoriaşi aflaţi în dificultate, astfel: 8 Iun. (Bârda): 70 pâini; 15 Iun.(Malovăţ): 175 pâini; 22 Iun.(Bârda): 79 pâini. Aşadar, în cursul lunii Iunie s-au donat 324 pâini. Tuturor celor ce au venit la biserică, în toate cele patru duminici ale lunii li s-au dăruit reviste donate de Episcopia Severinului şi Strehăii.

*

În această perioadă, parohia noastră a reeditat cartea Iisus Hristos. Documente secrete(126 pagini). Este o carte care aduce mărturii zdrobitoare privind existenţa Mântuitorului ca persoană istorică, reală.

De asemenea, preotul Dvs. a mai publicat o serie de articole, precum: Bine că nu ne omoară şi pe noi, în ,,Analize şi fapte”, 2008, 22 iun., ediţie on-line(http://analize-si-fapte.com); Preotul nu ghiceşte în Sfânta Evanghelie…, în ,,Epoca”, 20 iun. 2008, ediţie on-line(http://revista-epoca.com); Scrisoare lui Eminescu(II), în ,,Orizonturi şcolare”, Malovăţ, 2008, nr. 3, p. 22; Bravo, Tökeş, în ,,Analize şi fapte”, 2008, 29 iun., ediţie on-line(http://analize-si-fapte.com). Am descoperit abia acum o recenzie la cartea Al. Stănciulescu – Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-1994), vol.III, în „Viaţa cultelor”, anul XI(2002), nr. 481(7 Noiembrie). De asemenea, a apărut o recenzie semnată de Domnul George Roca în revista „Noi, Nu!”(Sydney, Australia, 2008, Aprilie);

*

La 24 Iun., preotul Dvs. a susţinut examen la disciplina Dreptul proprietăţii intelectuale, la Universitatea ,,Spiru Haret”, al cărui student este. Din păcate, nu a mai putut susţine şi alte examene în această sesiune, fiindcă toate au fost fixate duminică dimineaţa. Are aghiuţă grijă să-şi vâre coada!

*

Rugăm pe toţi enoriaşii noştri şi pe toţi cei ce primesc această ,,scrisoare”, indiferent dacă au vreo legătură sau nu cu parohia noastră, indiferent dacă sunt din ţară sau din străinătate, dacă sunt conectaţi la internet, să ne comunice adresele dumnealor de e-mail. Le trimitem gratuit atât ,,scrisoarea”, cât şi grupaje de diapozitive tematice cu conţinut enciclopedic, religios etc. Doamna Prof. Florica Kemenschi, directoarea Colegiului Naţional Economic ,,Th. Costescu” din Tr. Severin şi Domana Steluţa Manolache din Bucureşti ne-au pus la dispoziţie până acum aprox. 100 seturi de astfel de diapozitive. Le vom prezenta şi la biserică, cu prilejul filmelor.

*

Atenţie! Pe 25 Iulie organizăm excursie la Mânăstirea Sf. Ana de la Orşova. Va costa în jur de 10 lei /pers. Aşteptăm înscrieri. Vineri, pe 18 Iulie la Malovăţ şi vineri, pe 25 Iulie la Bârda, începând de la ora 20 avem film la biserică şi audiţie muzicală.

*

La 8 Iunie am oficiat cununia Domnului Tărăbâc Lucian-Sebastian din Malovăţ cu Domnişoara Dobromirescu Mirela-Simona din Crăguieşti. Sănătate, fericire şi împliniri să le dea Dumnezeu! La 29 Iunie am oficirat înmormântarea lui Tărăbâc Gheorghe(81 ani). Dumnezeu să-l ierte!

*

În luna iulie avem următorul program de slujbe: 5 Iul. (Malovăţ-Bârda); 6 Iul. (Bârda); 12 Iul. (Malovăţ-Bârda); 13 Iul.(Malovăţ); 19 Iul.(Malovăţ-Bârda); 20 Iul. (Bârda); 26 Iul.(Malovăţ-Bârda); 27 Iul. (Malovăţ). În restul timpului, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la şcoală sau la telefon 0724.99.80.86. Poate fi contactat şi pe e-mail la adresa: stanciulescubarda@gmail.com.

*

Sănătate, pace şi bucurii să vă dea Dumnezeu!

Pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA

%d blogeri au apreciat asta: