„Scrisoare pastorală“ nr. 130

Dragii mei enoriaşi!

Suntem în plin post şi considerăm că necesar să împrospătăm cunoştinţele noastre despre el. V-am scris despre post în Catehismul creştin-ortodox, în Cartea de rugăciuni şi-n volumul Bucate de post. Cu toate acestea, vorba zboară, treburile sunt multe la fiecare şi multe le uităm. De aceea ziceau strămoşii noştri romani, că ,,repetiţia este mama studiului”. Se cuvine să mai repetăm şi noi câte ceva, ca să nu se întâmple cumva ca, la judecata de apoi, vreunul să zică în faţa Dreptului Judecător, că despre post, despre rugăciune şi despre fapte bune nu l-a auzit niciodată pe preotul lui vorbind.

Aşadar Postul este înfrânarea de la toate mâncărurile de dulce, adică de la cele cu carne, lapte, brânzeturi şi ouă, iar în caz de boală numai de la unele din acestea, cât şi înfrânarea de la faptele rele, de la băuturi şi de la cele lumeşti, de la împlinirea poftelor trupeşti de tot felul. În paralel cu această abţinere, creştinul săvârşeşte în perioada postului mai multe rugăciuni şi fapte bune decât de obicei, se spovedeşte şi se împărtăşeşte, se străduieşte să fie cât mai plăcut lui Dumnezeu. Postul este un act de virtute, este un sport al voinţei, pe care creştinul îl face conştient, de bună voie şi nesilit de nimeni, cu un scop religios-moral. Cel care se înfrânează pune zăbăluţă atât trupului, cât şi gândului spre cele deşarte, este asemenea îngerilor lui Dumnezeu, care n-au nevoie de hrană trupească şi de patimi omeneşti. Desigur, nu toţi pot să ţină postul în toată plenitudinea lui. Nici la sport nu

Toţi pot să facă aceleaşi exerciţii cu aceeaşi uşurinţă. Unii fac câteva mişcări de gimnastică, ori aleargă câţiva metri şi cad dărâmaţi de oboseală; alţii fac exerciţii, pe care cei obişnuiţi le socotesc imposibilie pentru un om. Aceia sunt campioniii mondiali. În spatele celor câteva minute în care un campion este prezentat la un concurs stau însă mii de ore şi de zile de antrenament. Aşa este şi în viaţa spirituală. Nu poţi dintr-o dată să ţii post asemenea sfinţilor şi pustnicilor, care sunt campionii spiritului, ai credinţei şi ai virtuţii, dar cîte ceva, câte ceva tot putem şi noi să facem. Cum vă spuneam şi altădată, sunt scutiţi de post bătrânii neputincioşi, bolnavii, copiii, soldaţii, elevii din internate, cei care prestează munci grele, cum sunt minerii, călătorii etc. A ţinut post Mântuitorul Iisus Hristos, au ţinut Sfinţii Apostoli, sfinţii din toate timpurile şi din toate locurile. Mântuitorul a socotit postul, alături de rugăciune, reţeta cu care pot fi alungaţi diavolii. Acestora nu le place postul, aşa cum nu le place nici multora dintre ucenicii şi simpatizanţii acestora de aici de pe pământ. În timpul postului voinţa ni se oţeleşte, credinţa ni se întăreşte, căpătăm puterea necesară de a ne cunoaşte pe noi înşine şi a ne stăpâni. Alături de celelalte virtuţi, postul este o adevărată scară, care ne înalţă către Dumnezeu. După cum ştim, postul este de o zi(Miercurea, Vinerea), ori de mai multe zile, cum sunt cele patru posturi mari ale anului(Postul Sfintelor Paşti, Postul Sfinţilor Apostoli, Postul Sfintei Marii şi Postul Crăciunului). După felul cum este ţinut, postul poate fi ,,negru”, când se face ajunare desăvârşită, adică nu se mănâncă şi nu se bea nimic, ,,obişnuit”, când nu mâncăm mâncăruri de dulce şi ,,uşor”, când este dezlegare la peşte, la vin, la untdelemn. Dintre toate posturile din timpul anului, cel în care ne aflăm, Postul Sfintelor Paşti este cel mai mare şi cel mai important pentru viaţa creştnului,. El este un adevărat urcuş spre Înviere, este perioada cea mai potrivită, în care ne putem pregări sufleteşte pentru a primi cum se cuvine Sfânta Înviere în sufletul şi viaţa noastră. În cazul în care vi se pare la unii dintre Dumneavoastră, datorită vârstei, sănătăţii sau altor cauze, că este prea greu de ţinut, încercaţi să ţineţi măcar o parte din el. Oricum, însă, în Săptămâna Sfintelor Paşti e bine să faceţi tot posibilul şi să ţineţi toţi postul. Dumnezeu să vă răsplătească acest efort pe care-l faceţi după puterile Dumneavoastră.

*

Recent, un mare muzeu din Anglia a solicitat iubitorilor de artă din lumea întreagă, pe internet, să stabilească lista celor mai mari 500 de artişti din lume. Clasificarea se făcea pe baza voturilor primite de către fiecare personalitate, indiferent de domeniul artei pe care-l reprezenta. În prima fază a concursului a ieşit pe primul loc…. marele sculptor român Constantin Brâncuşi. Ceilalţi veneau în urma lui la distanţă mare. Din păcate, au fost destul de mulţi binevoitori, care ne-au lipsit de bucuria de a ne vedea pe primul loc în lume pe olteanul nostru de la Hobiţa Gorjului. Sistemul de vot a fost dereglat şi butonul pe care er votat Brâncuşi s-a blocat. Ceilalţi artişti puteau primi voturi, iar Brîncuşi nu. A fost o adevărată discriminare, un act barbar de a lipsi pe un om de dreptul ce i se cuvenea. Până la urmă au ieşit mulţi alţii înaintea lui Brâncuşi… El rămâne însă ceea ce este: un gigant al artei mondiale, iar aceste manevre de culise meschine, vor rămâne o tristă amintire, care va caracteriza vremea şi vremurile nostre, cât şi lumea în care trăim. Au mai fost asemenea situaţii penibile, când meritul unor români a fost răpit hoţeşte de alţii. Aceia au cules roadele, iar românii au rămas cu buzele umflate! Nu trebuie uitat, spre exemplu, că penicilina, care a revoluţionat ştiinţa medicală şi istoria medicamentelor, a fost invenţia doctorului Paulescu, dar această invenţie a fost furată de un străin, care a luat pentru ea Premul Nobel. Să amintim aici de severineanul nostru, Doctorul Ştefan Odobleja, care a inventat cibernetica, adică ştiinţa pe care se bazează calculatoarele ce le folosim noi astăzi. El şi-a publicat rezultatele cercetărilor sale într-o carte apărută într-o editură obscură din Banat. Un oarecare american de origine evreiască, Wiener, i le-a preluat ,,prieteneşte”, le-a publicat în reviste de prestigiu şi a primit Premiul Nobel. Acum e socotit inventatorul ciberneticii! Of! Omul rămâne tot lupt pentru om, deşi Evanghelia i-a fost predicată două mii de ani!

*

A venit primăvara cu toată zestrea ei de frumuseţe şi de tinereţe. Natura întreagă e în sărbătoare. Pomii sunt înfloriţi, câmpurile înverzite, în grădini şi pe câmp se seamănă de zor cu speranţa unei recolte mai bune. Mireasma florilor scaldă văzduhul şi se împleteşte cu cântecul păsărilor. Aşteptăm păsările călătoare să se întoarcă iar pe meleagurile noastre ca în fiecare an; aşteptăm Sfintele Paşti ca pe o regină a sărbătorilor anului. Bucuria aceasta a primăverii o simt şi fii satelor noastre plecaţi spre cele patru zări să-şi caute norocul şi câştigul şi, cu siguranţă, crucea dorului de casă o resimt şi ei mai mult decât oricând. Cei de acasă poartă în aceste zile pe buze versurile lui George Coşbuc şi, în cazul nostru, ele se adresează atât păsărilor călătoare, cât şi celor duşi departe. Cităm, tocmai pentru frumuseţea, actualitatea şi profunzimea mesajului exprimat în aceste versuri: ,,Din tr-alte ţări de soare pline,/ Pe unde-aţi fost şi voi streine,/ Veniţi , dragi păsări, înapoi, / Veniţi cu bine./ ………..

*

A devenit o adevărată modă, ca unele lucruri să fie falsificate, deşi se încearcă să se dea o mască de aşa-zisă democraţie. În unele şcoli sunt convocaţi părinţii copiilor la şedinţă şi acolo sunt puşi să semneze că sunt de acord ca elevii să facă mai multe ore la un anumit obiect şi acele ore să fie luate de la unele obiecte secundare, fără importanţă. Oamenii sunt de bună credinţă şi nu intră în amănunte. Semnează fără să comenteze şi abia după aceea află, dacă mai află, că, de fapt, ei au semnat ca la clasele în care învaţă copiii lor să nu se mai predea religia şi în locul ei să se facă alte ore. Problema este pusă într-un fel învăluit, amestecat, ca oamenii să nu-şi dea seama decât mai târziu că, de fapt, au fost traşi pe sfoară. Rugăm pe toţi cei care sunt convocaţi la şedinţele cu părinţii, mai ales cei care au copiii la şcolile din oraş, să fie foarte atenţi la ce semnează, ca să nu aibă apoi remuşcări. Creştinii primelor veacuri acceptau bucuroli să primească moartea decât să se lepede de credinţa lro; creştinii de astăzi se leapădă astăzi tot într-o veselie, punându-şi semnătura pe declaraţii ciudate. Atenţia e necesară, de fapt, la semnarea oricărui document. Nu vă lăsaţi amăgiţi de vorbe mieroase. Citiţi cu atenţie, fiindcă ce e scris e lege, iar vorba nu se coase la dosar.

*

În cei peste 30 de ani de preoţie am avut prilejul să cunosc numeroase cazuri de bătrâni. Unii erau fericiţi că trăiau sub acelaşi acoperiş cu copii şi nepoţii lor,

Bătrânii-premiu

Scrisoarea – concurs pentru copii

27 mart. – George Pruteanu

Omir Lucreţia(Bucureşti): 200 lei; Florin Sabo- 111, 18 lei; Mătuş Natalia(Timişoara): 100 lei; Morjan Fevronia(Craiova) şi Iordache Maria(Bucureşti): 70 lei ; Zauleţ Aurica- 100 lei; Ionaşcu Marian- 2590 lei; prot. Dr. Ioan Dură din Bruxelles – 64,o5 lei; Crăciunescu Valeria(C-lung Moldov.-SV) şi Mândrilă Radu(C-lung.-Moldov.- SV) şi Cobârjoiu Ioana(Cluj-Napoca), verişoara poetului Gib Mihăescu: câte 50 lei; Fugaşin Aurel – 50/TC

3 Mart.(Malovăţ): 200 pâini; 10 Mart.(Bârda): 70 pâini; 17 .03(Malovăţ): 192 pâini; 23 Mart.(Bârda): 98 pâini; 30 Mart.(Malovăţ): 234 pâini. …… Ciocolate

Cărţi donate până la 31 mart.

21 mart-Malovăţ- film(patimile) şi audiţie muzicală

Publicaţii: Bucate de post,altă tranşă; Nea Nache, în ,,Ecoul”, 2008, mart.22, ediţie on-line(http://www.revista-ecoul.com); Nu-i bine să fie omul singur pe pământ, în ,,Epoca”, 2008, nr. 13, 21 mart., ediţie on-line(http://revista-epoca.com); prezentarea cărţii Părintelui D. Bălaşa, Marele atentat al Apusului papal împotriva poporului daco-roman, în ,,Neamul românesc”, an. III, 2008, 27 mart., ediţie on-line(http://neamul-romanesc.com); Stefan cel Mare şi Sfânt, în ,,Neamul românesc”, an. III, 2008, 27 mart., ediţie on-line(http://neamul-romanesc.com); Parcă este un blestem pentru noi, românii, să nu lăsăm nimic nebălăcărit, în ,, Analize şi fapte”, 2008, nr. 27 mart., ediţie on-line(http://analize-si-fapte.com); prezentarea BP la radio Melbourne. Muzeul Astra-prezentare la Bucate;

Doamna Dorina Elena Rusu, secretara Academiei Române, cititoare a publicaţiilor parohiei noastre, ne-a trimis drept cadou două volume din Bibliografia Istorică a României, vol . X(1999-2004) şi vol. XI(2004-2006), publicate de către Editura Academiei Române în 2005, respectiv în 2007. În vol.X, preotul Dvs. este prezent cu 24 de cărţi şi studii publicate în diferite reviste, iar în vol.XI cu un studiu. Îi mulţumim cordial Doamnei Dorina Elena Rusu, cu atât mai mult cu cât în librării nu apar aceste volume. Mai mult, nici Biblioteca Judeţeană Mehedinţi nu le deţine.

Plăţi: 3000 lei ptr. Bucate de post şi 200 pentru FCM; plata la poştă(1 ian.-31 mart); 75 lei pomi ptr. Malovăţ; 333 lei ptr. Făclii; 447 lei – piese si reparaţie la calcultor.

Comandă ptr. Fântână: 2000 lei;

Situaţia taxei de cult pe primul trimestru

27 mart. -Almichi Elisabeta(94 ani); 31 mart. – Trocan Eugen(55 ani)

În luna aprilie avem următorul program de slujbe: 4 Apr.(Malovăţ, seara la ora 18, film şi audiţii muzicale); 5 Apr.(Malovăţ-Bârda); 6 Apr. (Bârda); 11 Apr.(Bârda, seara la ora 18, film şi audiţii muzicale); 12 Apr.(Bârda-Malovăţ); 13 Apr.(Malovăţ); 18 Apr.(Malovăţ, seara la ora 18, film şi audiţii muzicale); 19 Apr. (Malovăţ-Bârda); 20 Apr.(Bârda); 21 Apr.(Malovăţ, denie, seara, la ora 18, apoi audiţii muzicale); 22 Apr.( Bârda, denie, seara, la ora 18, apoi audiţii muzicale); 23 Apr. (dimineaţa, spovedim şi grijim la Bârda, la biserică şi în sat; seara, la ora 18, denie în Malovăţ, apoi audiţii muzicale); 24 Apr. ( pomeniri dimineaţa la Bârda, apoi slujbă la Malovăţ; seara, la ora 18, denie în Bârda); 25 Apr.(dimineaţa, spovedim şi împărtăşim în Malovăţ, la biserică şi în sat adulţii; seara, la ora 18, denie cu Prohod în Bârda, iar de la ora 21, denie cu Prohod în Malovăţ); 26 Apr. (dimineaţa, spovedim şi grijim în Malovăţ copiii şi adulţii; seara, la ora 19, pomenim în Malovăţ; la ora 23, începem slujba Sfintei Învieri la Bârda); 27 Apr.(noaptea, la ora 2.30, slujba Sfintei Învieri la Malovăţ); 28 Apr.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăţ, la ora 12); 29 Apr. (Malovăţ). În restul timpului, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la şcoală sau la telefon 0724.99.80.86. Poate fi contactat şi pe e-mail la adresa: stanciulescubarda@gmail.com.

*

Sănătate, pace şi bucurii să vă dea Dumnezeu!

Pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: